Analiza Veaceslav Ioniță: Datoria publică a Republicii Moldova și provizii pentru viitor. „Problema nu este împrumutul, ci lipsa granturilor”

Datoria Guvernului Republicii Moldova a crescut semnificativ, dar situația nu este critică. Datoria publică este una modestă, raportată la Produsul Intern Brut (PIB). Problema Guvernului nu este datoria publică pe care o are, dar incapacitatea sa de a atrage granturi pentru a acoperi necesitățile bugetare și mizează pe împrumuturi.

„Drama nu este faptul că ne împrumutăm, dar faptul că a fost substituit granturile cu împrumuturile”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 6 decembrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, după ce a analizat proiectului bugetului de stat pentru 2025.

Analizând datoria publică a Republicii Moldova (datoria de stat a Guvernului, care este aproape 97% din toată suma, datoriile Băncii Naționale a Moldovei, întreprinderilor de stat și ale autorităților publice locale), Veaceslav Ioniță a spus că în 2017 a fost de 58,5 miliarde de lei (mild/lei), dintre care 34,2 mild/lei a reprezentat datoria externă, iar 24,3 mild/lei-datoria internă. În 2019 a crescut la 57,6 mild/lei, dintre care 33 mild/lei-datoria externă, iar 24,6 mild/lei-datoria internă. 2021 – 81,8 mild/lei: 47 mild/lei-datoria externă, iar 34,8 mild/lei-datoria internă. 2023 – 108 mild/lei: 66,5 mild/lei-datoria externă, iar 41,5 mild/lei-datoria internă. 2024, estimativ – 127,8 mild/lei: 81,8 mild/lei-datoria externă, iar 46 mild/lei-datoria internă. 2025, prognizat – 140,4 mild/lei: 85,4 mild/lei-datoria externă, iar 55 mild/lei-datoria internă. 

Cu referire la datoria de stat (doar datoria Guvernului Republicii Moldova), a declarat că în 2017 a fost de 51,7 mild/lei, dintre care 29,1 mild/lei-datoria externă, iar 22,6 mild/lei-datoria internă. În 2019 a ajuns la 52,5 mild/lei, dintre care 29,3 mild/lei-datoria externă, iar 23,5 mild/lei-datoria internă. 2021 – 77,8 mild/lei: 44,5 mild/lei-datoria externă, iar 33,2 mild/lei-datoria internă. 2023 – 104 mild/lei: 64,3 mild/lei-datoria externă, iar 39,7 mild/lei-datoria internă. 2024, prognozat – 124,2 mild/lei: 79,9 mild/lei-datoria externă, iar 44,3 mild/lei-datoria internă. 2025, estimat – 136,4 mild/lei: 83,3 mild/lei-datoria externă, iar 53,1 mild/lei-datoria internă. 

„Din 2020, din cauza pandemiei, din cauza crizei gazelor, a crizei prețurilor, a crizei resurselor energetice, datoria de stat a crescut. De la 51,7 mild/lei în 2017 la 136,4 mild/lei în 2025. Este o creștere impresionantă. În acest an, bugetul de stat, din nou, nu va fi executat așa cum se întâmplă din 2015. Anual, Guvernul taie până la 3-4 mild/lei. Din 2015, și până în prezent, Guvernul nu a cheltuit față de ceea ce a planificat peste 30 mild/lei. Și în acest an, nu va reuși să se împrumute așa cum a estimat, iar în realitate datoria de stat va fi mai mică”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, ca să se știe dacă este sau nu mare datoria de stat a Republiici Moldova se analizează doi indicatori. Primul este datoria raportată la PIB. Astfel, în 1995, datoria de stat raportată la PIB a fost de 37,6%. În 1998 – 82,8%. 2004 – 37,3%. 2008 – 18,5%. 2009 – 27,6%. 2013 – 19,7%. 2016 – 31,6%. 2019 – 25%. 2023 – 34,6%. 2024, estimat – 38,7%. 2025, prognozat – 39,2%.

Prețurile semințelor de floarea-soarelui continuă să crească în zona Mării Negre 4 noiembrie 2024

„Jaful bancar din 2014 ne-a impus să ne asumăm niște datorii ceea ce a determinat creșterea datoriei de stat. Crizele din 2020/2021/2022 și 2023 a dus la ceea ce Guvernul Republicii Moldova s-a împrumutat intensiv. Într-o perioadă de cinci ani, Guvernul s-a împrumutat cu 70 mild/lei. De la 51,7 mild/lei la 124,2 mild/lei. Este o creștere spectaculoasă. Însă, raportată la PIB, nu este atât de mare, este una modestă. Este cea mai mare din ultimii 20 de ani, dar este cu mult mai mică decât a fost în perioada 1995/2005”, a spus expertul.

Cel de-al doilea factor, afirmă economistul, este analiza datoriei de stat a altor state. Astfel, datele din 2023 arată că Sudan a avut o datorie guvernamentală de 252,2% raportaă la PIB. Japonia – 205,6%; Grecia – 184,5%; Italia – 131,7%; Ucraina – 84,4%; România – 49,2%; Republica Moldova – 33,7%;  Bulgaria – 30,9%; Estonia – 20%; Kosovo – 17,5%; Elveția – 14,7%; Norvegia – 13,8%; Turkmenistan – 4,7%; Kuweit – 3,2%.

„Republica Moldova intră în primele 30 de țări cu cea mai mică datorie de stat, raportată la PIB. Chiar dacă șocurile economice pe care le-am avut, unul după altul, a dus la ceea că a crescut datoria de stat de 2,4 ori, totuși datoria este una acceptabilă. În multe state, datoria de stat de circa 70% din PIB este ceva obișnuit”, a afirmat economistul.

Privind încasările bugetului de stat din granturi și împrumuturi, analistul economic a menționat că în 2010 acestea au totalizat 4,2 mild/lei, dintre care: granturi – 1,9 mild/lei, împrumuturi interne – 0,2 mild/lei, iar împrumuturi externe – 2,1 mild/lei. În 2014 au fost de 6,2 mild/lei, dintre care: granturi – 4 mild/lei, împrumuturi interne – 0,8 mild/lei, iar împrumuturi externe – 1,4 mild/lei. 2020 – 10,9 mild/lei: granturi – 0,6 mild/lei, împrumuturi interne – 5,6 mild/lei, iar împrumuturi externe – 4,7 mild/lei; 2023 – 20,1 mild/lei: granturi – 5,3 mild/lei, împrumuturi interne – 6,2 mild/lei, iar împrumuturi externe – 8,6 mild/lei. 2024, prognozat – 19,6 mild/lei: granturi – 2,5 mild/lei, împrumuturi interne – 4,6 mild/lei, iar împrumuturi externe – 12,5 mild/lei. 2025, estimat – 11,4 mild/lei: granturi – 1,3 mild/lei, împrumuturi interne – 8,1 mild/lei, iar împrumuturi externe – 2 mild/lei. 

„În perioada 2010/2014, cel mai mult veniturile au crescut din contul  granturilor, iar, în prezent, crește din contul împrumuturilor externe. Anul viitor vom avea o situație unică în istoria țării, împrumuturile interne vor domina”, a menționat analistul economic. 

Economistul a mai declarat că în perioada 2005/2009 bugetul de stat a fost format din granturi și împrumuturi în proporție de 7,29 mild/lei, dintre care din granturi – 4 mild/lei, din împrumuturi externe – 1,9 mild/lei, iar din împrumuturi interne – 1,5 mild/lei. În 2010/2014 – 19,33 mild/lei: din granturi – 11,3 mild/lei, din împrumuturi externe – 5,8 mild/lei, iar din împrumuturi interne – 2,3 mild/lei. 2015/2019 – 18,25 mild/lei: din granturi – 6,3 mild/lei, din împrumuturi externe – 8,7 mild/lei, iar din împrumuturi interne – 3,3 mild/lei. 2020/2024 – 83,18 mild/lei: din granturi – 16,1 mild/lei, din împrumuturi externe – 44,67 mild/lei, iar din împrumuturi interne – 22,5 mild/lei. 

Raportate la PIB, granturi primite de către bugetul de stat, afirmă Veaceslav Ioniță, în 2000 a reprezentat 1,7%; în 2003 – 0,3%; 2005 – 1,2%; 2006 – 0,7%; 2007 – 1,8%; 2008 – 1,7%; 2010 – 2,2%; 2012 – 1,5%; 2014 – 3%; 2018 – 0,2%; 2019 – 0,8%; 2020 – 0,3%; 2021 – 1%; 2022 – 1,7%; 2023 – 1,8%; 2024, estimat – 0,8%; iar în 2025, prognozat – 0,4%.

„Dacă nu vin granturi, se i-au împrumuturi. Cea mai bună situație cu referire la granturi a fost în 2014. Estimez că anul acesta granturile vor fi 0,8% din PIB. De patru ori mai puțin decât ar trebui să fie. În 2022/2023 am primit bani pentru criza energetică. Pentru alți bani nu a existat capacitate din partea statului să fie aduși. Anul viitor, se estimează 0,4% granturi la buget raportat la PIB. Este situație similară cu izolarea noastră din 2018/2020. Dacă granturile sunt mai puțin de 1,5% din PIB este o rușine națională”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Despre dependența bugetului de stat de granturi și împrumuturi, expertul a menționat că în 2010 dependența a fost de 25%; în 2011 – 11,1%; 2012 – 15,4%; 2013 – 13,8%; 2014 – 21,5%; 2015 – 14,8%; 2016 – 18,1%; 2017 – 12,6%; 2018 – 3,4%; 2019 – 5%; 2020 – 22%; 2021 – 26,8%; 2022 – 25,4%; 2023 – 25%; 2024, prognozat – 23,8%; 2025, estimat – 13,4%.

Activitățile economice ilicite în creștere: Peste 3,9 milioane lei amenzi aplicate în 2024 27 noiembrie 2024

„Republica Moldova, în toți acești ani, veniturile pe care le-a avut au fost mai mici decât cheltuielile necesare. În anii 2018 și 2019, cheltuielile erau acoperite aproape în totalitate din veniturile bugetare. În 2021, aproape 27% din cheltuielile bugetului de stat au fost acoperite din granturi și împrumuturi. Practic, fiecare al patru-lea leu nu avea acoperire internă și doar prin împrumuturi și granturi s-a reușit. În anii 2013/2014 bugetul de stat era dependent de finanțarea din afara bugetului, însă această finanțare, în cea mai mare parte, era acoperită din granturi și mai puțin din împrumuturi. În 2024, bugetul de stat are o neacoperire de 23,8%, iar Guvernul anticipează că 21% va fi acoperit din împrumuturi și doar 3% din granturi. Anul viitor doar 1,5% din granturi sau de 10 ori mai puțin decât în 2014”, a conchis expertul.