Cât de accesibile sunt serviciile medicale pentru refugiații din Ucraina. Vezi datele raportului OIM Moldova
43% dintre refugiații ucraineni în Moldova au sau trăiesc cu persoane cu nevoi specifice sau condiții medicale grave, în timp ce 5% raportează că trăiesc cu o femeie însărcinată sau care alăptează. Datele se conțin în raportul „Republica Moldova – Accesul la servicii medicale pentru refugiații din Ucraina, realizat de OIM Moldova, transmite IPN.
Raportul arată că principalele probleme de sănătate pentru femei includ boli cronice sau afecțiuni medicale grave (41%), deficiențe de vedere (18%), dificultăți de mers (13%) și deficiențe de auz (6%), iar principalele probleme de sănătate ale bărbaților includ boli cronice sau afecțiuni medicale grave (53%), deficiențe de vedere (17%), dificultăți de mers (15%) și deficiențe de auz (7%).
În ceea ce privește accesul la asistență medicală în Republica Moldova, raportul arată că majoritatea (60%) respondenților au fost fie indiferenți, fie optimiști cu privire la ușurința accesului. Unul din patru respondenți (26%) au raportat că le-a fost ușor să acceseze serviciile medicale, 5% au întâmpinat unele dificultăți în accesarea serviciilor medicale, în timp ce 9% nu au dorit să răspundă.
Autorii raportului susțin că acest lucru evidențiază faptul că, în ciuda condițiilor în general favorabile, există încă obstacole potențiale în calea accesului la asistență medicală pentru refugiații ucraineni care locuiesc în Republica Moldova.
Printre cei care au raportat unele dificultăți în accesarea serviciilor de asistență medicală în Republica Moldova, cel mai frecvent au menționat obstacole gen costurile ridicate (57%), timpul lung de așteptare (33%), serviciile indisponibile (19%) bariera lingvistică (18%), discriminarea (10%) și lipsa documentației (8%).
Raportul mai arată că 86% dintre respondenți au declarat că au primit asistență timp de trei luni dinaintea realizării interviului. Dintre aceștia, 1% a beneficiat de asistență pentru sănătate mintală și asistență psihosocială, care a fost furnizată în principal de către agențiile ONU, inclusiv OIM, ONG-uri și instituții religioase.
În schimb, 31 % dintre respondenți au raportat că au apelat la servicii de consiliere psihologică sau sprijin pentru sănătate mintală de când au fost strămutați. Procentul de respondenți care au accesat servicii de sănătate mintală și sprijin psihosocial a fost mai mare în rândul femeilor (34%) decât în rândul bărbaților (19%).
Studiul a fost realizat în perioada 1 aprilie – 22 iunie 2024 pe un eșantion de 1892 respondenți ucraineni, preponderent din Chișinău, Ocnița și Ștefan Vodă, Cahul, Briceni, Comrat, Bălți și Edineț.
