Diaspora – un pilon esențial al economiei Republicii Moldova

Contribuția diasporei moldovenești la economia țării a fost constantă și vitală, evidențiindu-se ca un factor economic major de-a lungul anilor.

Conform expertului economic Veaceslav Ioniță de la IDIS „Viitorul”, banii trimiși de moldovenii care lucrează în străinătate reprezintă între 15% și 22% din Bugetul Public Național (BPN). Într-un context în care numărul celor care muncesc peste hotare îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, diaspora a devenit un „prieten fidel” al economiei naționale.

„Astăzi, 15%-22% din toți banii pe care ajung în Bugetul Public Național (BPN) sunt banii veniți de peste hotare. Sunt cel puțin 25 de ani de când moldovenii pleacă la muncă peste hotare și trimit bani acasă. Mulți s-au revoltat de ce diaspora votează. Ei trebuie să știe că diaspora este un prieten fidel al economiei Republicii Moldova”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Analizând volumul transferurilor nete de valută în favoarea persoanelor fizice, expertul a constatat că în 2000 acesta a fost de 153 de milioane de dolari (mln/dolari), în 2008 – 1,66 miliarde de dolari (mlrd/dolari); 2009 – 1,18 mlrd/dolari; 2014 – 1,61 mlrd/dolari; 2015 – 1,12 mlrd/dolari; 2016 – 1,07 mlrd/dolari; 2017 – 1,20 mlrd/dolari; 2019 – 1,22 mlrd/dolari; 2020 – 1,48 mlrd/dolari; 2022 – 1,74 mlrd/dolari; 2023 – 1,62 mlrd/dolari; iar în 2024, trimestrul III, în valoare anuală – 1,60 mlrd/dolari. 

„Suntem într-o scădere, însă acest lucru nu vorbește despre volumul de bani pe care moldovenii de peste hotare îi trimit acasă. Acesta reflectă doar starea înregistrată de către actualele sisteme de transfer de bani prin care moldovenii trimit bani acasă. Însă, nu toți cei plecați transferă bani. Ei când vin acasă, vin cu banii în buzunar sau transmit prin intermediul prietenilor, rudelor etc.. Alți bani sunt transferați pe carduri, care sunt străine, dar utilizate aici. Sunt mai multe mecanisme prin care banii moldovenilor care muncesc peste hotare ajung în țară. Aceste transferuri oficiale doar descriu faptul că niște bani ajung în țară pe unele căi oficiale. Dar sunt și alte căi, la fel legale, prin care banii intră în țară. De ex. un cetățean poate să vină legal cu 10 mii de euro în buzunar”, a declarat expertul.

Pe parcursul ultimilor 25 de ani, diaspora a adus în Republica Moldova aproximativ 53 de miliarde de dolari prin transferuri oficiale și vânzări de valută. Din aceștia, 15,1 miliarde au fost trimiși doar în ultimii cinci ani. Cu toate că transferurile oficiale sunt în ușoară scădere, fluxul total de valută din diaspora este în continuă creștere. Ioniță subliniază că acești bani sunt introduși și pe alte căi legale, cum ar fi sumele aduse personal în numerar sau prin intermediul cardurilor bancare deținute în străinătate.

„Există o diferență de 1 mlrd și jumătate de dolari dintre transferurile oficiale efectuate de către persoanele fizice și vânzările oficiale de valută ale persoanelor fizice. Acest indicator este mai aproape de realitate. El descrie valuta pe care o vând moldovenii. Un moldovean ca să vândă valută, el trebuie să o primească de undeva. În fiecare an, avem o sumă de bani, în valută, cu mult mai mare decât anul precedent”, potrivit lui Veaceslav Ioniță.

Banii trimiși de diaspora moldovenească au adesea depășit exporturile țării. De exemplu, în perioada 2005-2014, remitențele au fost mai mari decât exporturile, iar în prezent, deși remitențele sunt echivalente cu aproximativ 20% din PIB-ul anual, în valoare cumulată ele ajung la aproape șapte PIB-uri ale Republicii Moldova, dacă raportăm la valoarea dolarului în 2024.

Cea mai mare premieră online din istoria Moldovei. Cum poți participa la stabilirea a trei recorduri mondiale cu filmul „CARBON” 29 august 2024

În plus, transferurile contribuie și la BPN, ajungând, chiar dacă într-o măsură redusă față de anii trecuți, să reprezinte circa 1 din 7 lei alocați din bugetul public. Această proporție, spune Ioniță, susține direct bugetul țării, permițând finanțarea diverselor sectoare, inclusiv cele de infrastructură și educație.

Economistul susține că sunt cinci factori care reflectă situația transferurilor de peste hotare. Primii doi dintre aceștia influențează în scădere indicatorul de transferuri ale cetățenilor, iar ceilalți trei – în creștere:

1. Valuta adusă în Republica Moldova de către refugiații ucraineni. „În 2023 și 2024 avem o creștere bruscă a valutei. Oficial banii în valută scad, dar neoficial cresc. Aici este fenomenul refugiaților  din Ucraina, care aduc valută în Moldova. Estimările mele arată că acești oameni cheltuie în prezent în Republica Moldova 500 mln/dolari anual. Noi nu-i vedem în transferuri ale persoanelor fizice, deoarece sunt aduși în numerar în țară. Circa 1 mlrd/dolari, aduși în 2023 și 2024 de către ucraineni trebuie să scoatem din circuit deoarece nu sunt ai diasporei moldovenești, dar ai ucrainenilor care îi cheltuie la noi”, a spus economistul.
2. Exporturile nedeclarate ale producției agricole și introducerea valutei în țară ca persoană fizică. „Multă producție agricolă pleacă din Republica Moldova în anumite țări la o valoare mai mică, iar banii din aceste exporturi sunt aduși în țară de către persoane fizice, fie transfer, fie personal. Aceștia bani îi găsim pe piața valutară, dar ei sunt rezultatul unei activități desfășurată în Republica Moldova, dar nu al celor care muncesc peste hotare. Însă, această sumă nu este foarte mare”, a declarat Veaceslav Ioniță.
3. Procurările de automobile de peste hotare. „Din 2000 și până în prezent, timp de 25 de ani, în Republica Moldova s-au importat 606,2 mii de mașini. Doar în ultimii cinci  ani – 189,7 mii. O parte dintre ele, circa 15% au fost importate noi, prin transferuri bancare și plăți oficiale. Restul, de cel puțin 3 mlrd și jumătate de dolari, moldovenii i-au pus în buzunar ca persoane fizice, i-au scos din țară, au procurat mașină peste hotare și au revenit acasă”, potrivit expertului. 
4. Odihna peste hotare a moldovenilor. „În perioada 2000/2004, circa 249 de mii de moldovenii s-au odihnit undeva peste hotare, cumpărând pachete turistice de la agenții de turism. Între 2010/2014 – 738 de mii. Între 2020/2024 – 1 milion și 400 de mii de moldoveni. Doar în acest an, peste 400 de mii vor merge la odihnă peste hotare, prin intermediul unei agenții de turism. La ei se mai adaugă, un milion, care vor merge doar în 2024 la odihnă sau vizită peste hotare pe cont propriu. Acești oameni, care merg pe cont propriu, minimum cheltuie 100 de dolari de persoană. Și prin această metodă banii sunt scoși din țară, după ce cineva ia adus în țară”, afirmă expertul.
5. Procurări de bunuri peste hotare de către persoane fizice și introducerea lor fără declarația vamală, inclusiv în limita legii. „Pe lângă faptul că moldovenii cumpără mașini și scot bani din țară, pe lângă faptul că ei merg la odihnă și, la fel, scot bani din țară, moldovenii mai fac procurări de buni, deseori de valoare mică, peste hotare, și așa tot scot banii din țară și îi aduc înapoi în bunuri”, explică economistul

Astfel, spune Veaceslav Ioniță, contribuția diasporei la BPN, în 2000/2004 a fost de 15,5% sau 6,1 mlrd/lei din veniturile BPN erau formate din veniturile obținute de la cheltuielile făcute de către oamenii care au primit bani de peste hotare. În 2005/2009 – 22,5% sau 23,3 mlrd/lei; 2010/2014 – 22,1% sau 37,6 mlrd/lei; 2015/2019 – 16,6% sau 43,8 mlrd/lei; 2020/2024 – 13,4% sau 58,7 mlrd/lei. „Deși a scăzut, în prezent, 1 din 7 lei, care sunt astăzi alocați din BPN, sunt de la  diasporă, care au ajuns în buget sub formă de impozite”, susține Veaceslav Ioniță.

Vorbind despre transferurile de peste hotare, raportate la PIB, economistul susține că astăzi sunt de două ori mai puține decât ceea ce a fost cândva, cu 20%. Însă, cumulativ, din 2000 și până în prezent, diaspora a transferat aproape 7 PIB-uri ale Republicii Moldova. La valoarea anului 2024 – 123,6 mlrd/dolari”, a conchis expertul.