Drăgălina Gurduza: de la primele acorduri din copilărie la scena muzicii live

Drăgălina Gurduza este o artistă cu o pasiune adânc înrădăcinată pentru muzică încă din copilărie. Alături de Alexei, formează un mini band de coveruri și interpretează o gamă diversă de stiluri muzicale, de la jazz până la rock și muzică clasică.

Pentru ea, muzica este mai mult decât o simplă activitate – este un leac, o sursă de inspirație și un mod de a-și exprima sufletul. Fiecare concert începe cu o rugăciune, în care îi mulțumește lui Dumnezeu pentru darul muzicii și cere ajutorul pentru a transmite emoțiile sale prin voce.

Această abordare sinceră și plină de emoție o face pe Drăgălina să fie nu doar o cântăreață talentată, ci și o povestitoare a propriilor trăiri.

-Drăgălina, de cât timp deja te ocupi de muzică, de unde a început toată dragostea și pasiunea față de această activitate?

Muzica face parte din viețile tuturor încă din fragedă copilărie. Aș minți dacă aș spune că țin minte când anume m-am apucat de cântat, cert este că, din spusele rudelor, educatoarele mă urcau în picioare pe scăunel la grădiniță ca să le cânt „Hei, hei, polițist!”, iar verișorii mei știu și în ziua de azi melodia „Doină, doină” cu care îi terorizam prin casă. De colegii de clasă nu mai zic. Când am crescut mai mare, am luat ore de canto, ceea ce m-a determinat să continui acest drum. Este…vital pentru mine.

-Ce stil de muzică cânți și ce înseamnă muzica în general pentru tine?

Iakov Gribinenco, actorul din Moldova care va debuta pe ecranele de la Hollywood. Vezi în ce producție cinematografică s-a filmat 22 august 2024

Formând, împreună cu Alexei, un mini band de coveruri, cântăm diferite stiluri, adaptate la felul în care simt și trăiesc melodiile. Dacă, totuși, mă întrebi despre ce muzică îmi place, declar că sunt iremediabil cucerită de muzica lăutărească veche și jazz. Dar să nu te miri când mă vezi ascultând un Guano Apes sau Wagner.
Muzica pentru mine, după cum am spus, e ceva vital. E leac, e inspirație, transformare, e dragoste, e dramă, e sufletul cuvintelor.

-Cum te pregătești pentru un concert? Ai ceva vreo rutină specială înainte de a evolua în fața publicului?

Mă ROG. Înainte de orice cântare îmi iau câteva clipe ca să-i mulțumesc lui Dumnezeu pentru dar. Și-l rog să mă ajute să transmit către inima cui crede El de cuviință, emoții prin vocea mea.

-Care este sau povestește-mi una din cele mai memorabile experiențe pe care ai avut-o?

Este, de fapt, un lanț de experiențe memorabile și sunt specific momentele de „prima dată”: prima dată când am cântat unui public mai numeros, prima dată când am apărut online cântând, prima dată când am uitat versurile, prima dată când am primit un feedback negativ, prima dată când am urcat pe o scenă mai măricică, prima dată când am eșuat lamentabil în fața publicului din cauza emoțiilor, prima dată când am câștigat un concurs de talente și lista poate continua. Anume aceste experiențe au fost treptele pe care le-am urcat, sau coborât, ca să ajung în punctul
în care sunt acum.

–Ai avut vreun moment dificil atunci când te aflai pe scenă/ în fața publicului ?

Bineînțeles. Momentele imprevizibile, care te pun in dificultate mai apar din când în când. Le-am depășit prin improvizație sau resemnare: „Asta e – lecție învățată! …sau în curs de asimilare.”

-Ce artiști sau trupe te-au inspirat/ te inspiră ?

Să încep cu de când eram mică: George Michael, Trisha Yearwood, Joe Cocker, Eric Clapton, Ella Fitzgerald ș.a. Părinții îmi trimiteau CD-uri de peste hotare, iar fiecare album avea câte un songbook cu versurile corecte și eram fericită nevoie mare! Ne amintim cu toții cum pronunțam cuvintele din cântecele în limba străină, pe vremea când nu era internetul. Apoi am trecut prin era Backstreet Boys, Avril Lavigne, Linkin Park, Limp Bizkit, apoi Amy Winehouse. Și tot așa prin muzică lăutărească cu Gabi Luncă, Panseluta Feraru, Mioara Lincan… Cred că toți acești muzicieni au contribuit la formarea mea. Astăzi le urmăresc cu mare admirație și curiozitate pe Raye, Haley Rinhart și pe interpreții autohtoni.

-Ce stări/emoții simți sau trăiești atunci când cânți?

inCERC cu Eugeniu Valic – experiența de student la medicină, cele mai frecvente mituri despre cancer și amintirile din Cahul 26 iulie 2024

Întotdeauna plăcere.

-Ce înseamnă Cahul pentru tine?

Cahul este casa mea. Acest sentiment de apartenență nu mi-l poate da niciun alt loc. Oare ce ar putea înlocui „acasă”?

-Cum te vezi în următorii să spunem 5 ani sau viitorul apropiat? Este un hobby pentru tine sau îl vezi ca pe un lucru care îți poate aduce venit

Cu un bagaj mai mare de cunoștințe și experiențe acumulate. Sunt deschisă să explorez diferite oportunități în următorii ani. Îmi place să ies din zona de confort și să accept provocări care mă ajută să cresc în toate sensurile. Sunt curioasă să văd ce îmi rezervă viitorul, iar între timp contribui cu tot ce pot ca acesta să fie cât mai bun.

–Îți mulțumesc din suflet pentru timpul acordat și pentru că ai împărtășit cu noi povestea ta și pasiunea pentru muzică. Răspunsurile tale au fost pline de sinceritate și inspirație, iar energia ta pozitivă este cu adevărat contagioasă. Îți doresc mult succes în continuare!

-Mevșa Olga-