Mecanismul local de incluziune socio-economică a femeilor supraviețuitoare ale violenței în familie a fost creat, testat și pilotat la Cahul și Ungheni

Mecanismul local de incluziune socio-economică a femeilor supraviețuitoare ale violenței în familie a fost creat, testat și pilotat la Cahul și Ungheni

Un mecanism local de incluziune socio-economică a supraviețuitoarelor violenței în familie a fost elaborat prin intermediul proiectului EVA – Promovarea egalității de gen în raioanele Cahul și Ungheni, finanțat de Uniunea Europeană. Documentul include un set de măsuri și etape pentru incluziunea socio-economică a femeilor (supraviețuitoare a violenței) și sprijinirea lor prin formare profesională, angajare, lansare a unor activități generatoare de venit sau inițiere a unor activități antreprenoriale. Mecanismul a fost testat în 12 localități din raioanele Ungheni și Cahul, iar peste 250 de femei au beneficiat de suport pentru educație, formare și angajare, pentru a deveni independente economic.

De asemenea, acesta stabilește clar rolurile și responsabilitățile autorităților publice vizate și ale partenerilor în cadrul acestui proces de referire  a femeilor supraviețuitoare a violenței în bază de gen în sistemul de protecție socială. 

„A fost depusă o muncă enormă în procesul de creare a mecanismului de referire. Mă bucur că avem astăzi acest spațiu pentru interacțiune și recomandări ca femeile să se implice, să obțină o independență financiară, și astfel să poată ieși din cercul vicios al violenței în familie. Acum, contează foarte mult cum mecanismul va fi pus în aplicare, cum îl putem susține și ce putem face ca să se vorbească despre el la nivel național, o provocare destul de mare pentru noi toți” a menționat Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women Moldova.

Modelul de incluziune socio-economică presupune trei etape de intervenție. La prima etapă sunt identificate femeile victime, supraviețuitoare sau în risc de violență în familie. Cea de-a doua etapă este focusată pe integrarea socială, prin consiliere psihologică, coaching, dezvoltare personală și alte servicii care să ajute femeile să depășească situația în care se află și includerea în procesul de adaptare la locul de muncă și de trai. Iar în ultimă etapă, beneficiarele au parte de integrare profesională, prin orientare și formare profesională, educație antreprenorială și mediere în procesul de angajare în câmpul muncii. Astfel, în perioada de pilotare, 256 de femei au beneficiat de suport pentru socializare, educație și formare, în cadrul Cluburilor pentru Femei. Dintre acestea, 97 au beneficiat de asistență psiho-socială și ocupațională, 32 și-au găsit un loc de muncă, iar 21 au primit suport prin mini granturi, pentru a iniția activități care să le aducă independență financiară. 

„Spre regret, constatăm că problema violenței în familie încă mai persistă, iar susținerea femeilor este importantă pentru societate. Ministerul Muncii și Protecției Sociale are experiență în implementarea unor astfel de mecanisme de referire a victimelor violenței în familie către structurile teritoriale de ocupare a forței de muncă. Avem un mecanism în lucru, care se referă la ajutorul victimelor violenței în familie, însă întâmpinăm anumite obstacole în implementare. Una dintre ele constă în faptul că este complicat de obținut statutul de victimă. Potrivit legii, femeile victime ale violenței pot beneficia de un șir de servicii și măsuri de ocupare, cum sunt: informare despre piața muncii, ghidarea în carieră, formarea profesională, instruirea la locul de muncă, angajarea asistată” a reiterat Anna Gherganova, șefa Direcției politici ocupaționale și de reglementare a migrației forței de muncă, Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

După ce parcurg acele trei etape de incluziune socio-economică, femeile supraviețuitoare ale violenței beneficiază de un nivel crescut de securitate, competențe, independență financiară și economică.

„Consiliul economic promovează o foaie de parcurs, dezvoltată și aprobată  în luna mai 2022, inclusiv cu suportul UN Women Moldova. Acest document este promovat la cel mai înalt nivel. Avem ca parteneri mai multe ministere, asociații de business, organizații nonguvernamentale, diferite platforme care elaborează acțiuni pentru promovarea femeilor în diverse domenii, în special în domeniul economic, dar și la nivel de luare a deciziilor. Documentul include și obiectivele trasate în cadrul acestui proiect, lansat de Asociația „Făclia” și ne bucurăm foarte mult că, la nivel local, are așa impact mare” Viorica Antonov, expertă națională, Consiliul Economic pe lângă prim-ministrul Republicii Moldova.

Scopul mecanismului este de a oferi eficiență sporită autorităților locale implicate, inclusiv organizațiilor care apără drepturile femeilor, pentru a contracara fenomenul violenței domestice, stereotipurile și discriminarea în bază de gen. Modelul de incluziune oferă asistență psiho-socială, suport ocupațional și asistență juridică, în conformitate cu necesitățile fiecărei beneficiare.

„Acest mecanism este un document amplu, care conține și un plan de acțiuni, pentru că ne dorim să fie implementat pe termen lung, să aibă durabilitate. La Cahul și Ungheni avem câte un comitet de experți/te care, pe durata proiectului, au cunoscut necesitățile femeilor victime ale violenței, au comunicat cu ele, au stabilit relații și parteneriate cu autoritățile locale. În procesul de realizare a mecanismului, am înțeles că, în etapele de abilitare economică a femeilor, fiecare entitate este foarte importantă. Doar cu implicarea tuturor instituțiilor abilitate, putem identifica o femeie victimă și o putem ajuta să parcurgă calea până la independență financiară” a încheiat Angela Ciocîrlan, președinta Asociației Obștești „Făclia”.

„Mecanismului local de referire a supraviețuitoarelor violenței în familie – bune practici din Ungheni și Cahul, în vederea abilității femeilor pentru Muncă Decentă și viață Decentă” a fost dezvoltat de Asociația Obștească „Făclia”, în cadrul proiectului EVA „Promovarea egalității de gen în raioanele Cahul și Ungheni”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women, în parteneriat cu UNICEF.

Articole similare