Un proiect de modificare a Legii cetățeniei române, depus de 13 deputați PSD, propune eliminarea descendenților foștilor cetățeni români din categoria persoanelor care pot beneficia de procedura de redobândire a cetățeniei. Inițiativa a fost înregistrată la Senatul României la 15 septembrie 2026 și se află în prezent în procedură legislativă.
Propunerea vizează direct și numeroși cetățeni ai Republicii Moldova care solicită cetățenia română în baza originii familiale, inclusiv cei care își demonstrează legătura de rudenie cu foști cetățeni români, transmite gandul.ro
Ce prevede proiectul
În forma actuală a Legii nr. 21/1991, procedura prevăzută la articolele 10 și 11 se aplică nu doar foștilor cetățeni români, ci și anumitor descendenți ai acestora.
Proiectul B509/2026 propune modificarea ambelor articole astfel încât procedura să fie destinată persoanelor care au deținut ele însele cetățenia română și au pierdut-o. Textul propus elimină prevederile referitoare la descendenții foștilor cetățeni români.
În expunerea de motive, inițiatorii susțin că extinderea succesivă a procedurii către descendenți a dus la creșterea numărului de solicitări formulate de persoane care nu au deținut niciodată cetățenia română.
Parlamentarii afirmă că scopul inițial al legislației a fost repararea situațiilor în care persoane și-au pierdut cetățenia română din motive independente de voința lor. Potrivit argumentației din proiect, includerea descendenților până la grade mai îndepărtate ar fi transformat treptat procedura într-un mecanism simplificat de dobândire a cetățeniei.
Inițiatorii mai susțin că eliminarea acestor categorii ar reduce volumul de lucru al autorităților, deoarece ar scădea numărul dosarelor care necesită verificarea actelor de stare civilă pe parcursul mai multor generații.
Argumentul numărului mare de dosare
În expunerea de motive, deputații invocă date potrivit cărora aproximativ 85.000 de cetățeni străini ar fi redobândit cetățenia română în perioada 1991–2002, iar circa 770.000 în perioada 2002–2024. Documentul menționează că în 2024 totalul ar fi depășit 850.000 de persoane.
Tot în document se afirmă că, în 2025, la Autoritatea Națională pentru Cetățenie se aflau peste 150.000 de dosare în așteptare. Aceste cifre sunt prezentate de inițiatori ca argument pentru restrângerea procedurii și eficientizarea activității instituției.
Inițiativa face referire și la o anchetă desfășurată în decembrie 2025 privind peste 900 de cereri de cetățenie suspecte, despre care autorii proiectului afirmă că ar fi vizat inclusiv documente falsificate în proceduri întemeiate pe articolul 11. Aceste informații sunt prezentate în expunerea de motive drept argument pentru reevaluarea cadrului legal.
Ce ar însemna pentru solicitanții din Republica Moldova
Dacă proiectul ar fi adoptat în forma propusă, persoanele din Republica Moldova care nu au fost ele însele cetățeni români, dar solicită redobândirea cetățeniei în baza unui părinte, bunic sau străbunic care a avut cetățenia română, nu s-ar mai putea baza pe actualele prevederi ale articolelor 10 și 11.
În același timp, proiectul precizează că dreptul foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia nu este eliminat. Inițiatorii susțin că modificarea urmărește menținerea caracterului reparator al procedurii și existența unei legături efective între solicitant și statul român.
Deocamdată, este vorba despre o propunere legislativă, nu despre o modificare deja intrată în vigoare. Proiectul B509/2026 a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere, fără procedură de urgență.
Autoritatea Națională pentru Cetățenie aplică în prezent procedurile prevăzute de Legea nr. 21/1991, iar lista oficială a documentelor necesare pentru cererile formulate în temeiul articolului 11 a fost actualizată în 2025.
