Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituționale mai multe prevederi din legislația care reglementează statutul juridic special al Găgăuziei, inclusiv normele ce permiteau Adunării Populare de la Comrat să aprobe componența autorității electorale regionale și să participe la numirea unor șefi ai structurilor teritoriale ale instituțiilor de stat. Decizia, pronunțată la sesizarea Ministerului Justiției, a provocat reacții dure din partea autorităților autonomiei, care avertizează asupra riscului amplificării tensiunilor dintre Comrat și Chișinău.
Alegerile regionale vor fi organizate după legislația națională
Prin hotărârea adoptată la 9 iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile care ofereau Adunării Populare competența de a aproba componența Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei și normele care permiteau stabilirea regulilor de organizare a alegerilor regionale prin acte normative locale. În consecință, în autonomie va funcționa un Consiliu Electoral Central, organizat și reglementat exclusiv de Codul electoral al Republicii Moldova, iar nu de legislația regională.
Instanța constituțională a declarat neconstituționale și prevederile potrivit cărora numirea și eliberarea din funcție a șefilor structurilor teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției și Serviciului de Informații și Securitate urmau să fie făcute la propunerea bașcanului și cu acordul Adunării Populare.
Totodată, Curtea a respins ca inadmisibilă sesizarea depusă de Adunarea Populară a Găgăuziei privind prevederile Codului electoral referitoare la autoritatea electorală din autonomie. Hotărârea este definitivă, nu poate fi contestată și urmează să fie publicată în Monitorul Oficial. Parlamentul va trebui să modifice legislația în conformitate cu decizia Curții.
Curtea: Autonomia nu înseamnă un sistem juridic separat
Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a explicat că autonomia Găgăuziei trebuie exercitată în limitele Constituției și ale caracterului unitar al statului.
Potrivit acesteia, articolul 111 din Constituție „nu creează un al doilea nivel al puterii constituante sau o ordine juridică autonomă”, iar autoritățile locale nu pot participa la desemnarea funcționarilor din cadrul autorităților publice centrale și nici nu pot reglementa independent organizarea alegerilor regionale, competență rezervată Parlamentului și legislației naționale.
Ministerul Justiției: Era nevoie de clarificarea limitelor autonomiei
Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihai Gheorghieș, a declarat că scopul sesizării nu a fost doar obținerea unei soluții punctuale, ci stabilirea limitelor constituționale privind exercitarea autonomiei Găgăuziei.
Potrivit acestuia, argumentele Curții și recomandările adresate Parlamentului vor sta la baza modificărilor legislative care urmează să fie operate.
Comratul contestă decizia și vorbește despre riscuri de destabilizare
Reacția autorităților de la Comrat nu a întârziat. Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, a declarat că autonomia a cerut Curții doar respectarea „literei și spiritului Constituției” și a acordului politic din 1994, care a stat la baza statutului special al Găgăuziei. El a criticat faptul că Parlamentul contestă acum prevederi pe care tot el le-a adoptat în trecut.
Și mai dur a reacționat președintele Adunării Populare, Valentin Gaidarji, care a calificat hotărârea drept o „intervenție politică gravă”, a cerut demisia președintei Curții Constituționale și a anunțat consultări cu deputații regionali și reprezentanții comunității găgăuze.
Acesta a avertizat că orice diminuare a competențelor autonomiei ar putea genera noi tensiuni și riscuri de destabilizareîn relațiile dintre Comrat și Chișinău.
Decizia vine pe fondul blocajului electoral
Hotărârea Curții Constituționale este pronunțată în contextul unei crize instituționale prelungite în Găgăuzia. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat încă în noiembrie 2025, însă două tentative de organizare a alegerilor regionale au fost anulate de instanțele de judecată, care au constatat că actele normative locale contravin legislației naționale.
În prezent, autoritățile centrale încearcă să deblocheze situația prin modificarea cadrului legal, în timp ce Adunarea Populară a stabilit deja o nouă dată pentru scrutinul regional – 15 noiembrie 2026.
