În satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni, se păstrează și astăzi urmele locului în care astronomul basarabean Nicolae Donici a fondat, în 1908, un observator astrofizic cunoscut în lumea științifică internațională. Tatiana Însurățelu a readus în atenția publicului istoria conacului și a savantului care, în urmă cu mai bine de un secol, studia Soarele și alte fenomene astronomice cu aparatură performantă pentru acea perioadă.
„Este uimitor să te gândești că un sat din Basarabia era conectat la cercetarea științifică internațională printr-un om care credea în puterea cunoașterii”, afirmă Tatiana Însurățelu, într-o relatare realizată la Conacul Donici din Dubăsarii Vechi.
Locul despre care vorbește are o istorie de peste un secol. În 1908, Nicolae Donici a înființat aici, pe moșia mătușii sale, un observator astronomic particular. Academia de Științe a Moldovei confirmă că observatorul a fost construit în acel an pe malul drept al Nistrului și că cercetările realizate aici i-au adus savantului recunoaștere în comunitatea astronomică internațională.
Un observator performant pentru începutul secolului XX
Observatorul de la Dubăsarii Vechi nu era doar locul în care un pasionat privea cerul. Era un centru de cercetare dotat cu aparatură avansată pentru acea perioadă.
Potrivit Muzeului Național de Istorie a Moldovei, în 1909, Donici a construit un spectroheliograf cu ajutorul căruia putea fotografia cromosfera solară. Instituția precizează că aparatul era, la acea vreme, singurul echipament de acest tip din Europa de Est.
Savantul a realizat cercetări asupra Soarelui, inclusiv asupra granulației fotosferice, filamentelor cromosferice și protuberanțelor solare. Observatorul său a ajuns să fie cunoscut la nivel internațional.
Complexul de la Dubăsarii Vechi cuprindea nu doar observatorul. Potrivit informațiilor publicate despre istoria localității, aici existau o stație meteorologică, o bibliotecă științifică, cabinetul de lucru al astronomului, spații pentru instrumentele optice și un laborator fotografic. Centrul a funcționat timp de aproximativ 32 de ani, până în 1940.
Nicolae Donici, „vânătorul de eclipse”
Cercetările lui Nicolae Donici au depășit cu mult hotarele Basarabiei. Astronomul a participat la expediții în diferite regiuni ale lumii pentru observarea eclipselor de Soare.
Academia de Științe a Moldovei menționează observațiile sale asupra eclipselor din Spania, Cambodgia, Portugalia, Crimeea, Statele Unite și Turcia. Donici a cercetat și eclipse de Lună, planete și lumina zodiacală.
În 1910, acesta a observat și fotografiat cometa Halley, iar cercetările sale au vizat și planeta Mercur, Saturn și lumina zodiacală. Cu câțiva ani înainte de construirea observatorului de la Dubăsarii Vechi, în 1903, Donici efectuase observații astronomice chiar de pe Mont Blanc.
Importanța sa în lumea științifică a fost recunoscută prin apartenența la mai multe organizații internaționale. Donici a fost membru fondator al Uniunii Astronomice Internaționale, membru al Societății Astronomice a Franței și, din 1922, membru de onoare al Academiei Române. A primit și titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Coimbra, Portugalia.
Astfel, cercetările desfășurate într-un sat de pe malul Nistrului ajungeau în circuitul științific internațional.
Războiul a pus capăt observatorului de la Dubăsarii Vechi
Istoria centrului științific avea să fie întreruptă dramatic.
„În 1940, atunci când Basarabia a fost ocupată de Uniunea Sovietică, Nicolae Donici a fost obligat să părăsească pentru totdeauna acest loc. Un an mai târziu, conacul a fost devastat: biblioteca, arhivele, mobilierul și instrumentele observatorului astronomic au dispărut”, relatează Tatiana Însurățelu.
Informația despre distrugerea complexului este confirmată și de Academia de Științe a Moldovei. Potrivit instituției, Donici a fost nevoit să părăsească Dubăsarii Vechi în 1940, iar în 1941 conacul a fost devastat, dispărând inclusiv utilajul științific.
Astronomul și-a continuat ulterior drumul prin România și Germania, stabilindu-se în cele din urmă în Franța, unde și-a continuat activitatea științifică. A lucrat la Meudon și Nisa și a murit în Franța, în anul 1960.
Conacul și observatorul, parte a unei memorii care riscă să dispară
Astăzi, ceea ce a mai rămas din complexul de la Dubăsarii Vechi amintește de perioada în care localitatea devenise un punct pe harta astronomiei internaționale.
În ultimii ani au existat inițiative pentru conservarea și valorificarea moștenirii lui Nicolae Donici. Academia de Științe a Moldovei menționa în 2024 proiectul unui sit denumit „Complexul Observatorului Astrofizic al lui Nicolae Donici de la Dubăsarii Vechi”, care ar urma să includă Conacul Macri-Donici, parcul și vestigiile turnului de observație, laboratorului și stației meteorologice.
Tot în 2024, la împlinirea a 150 de ani de la nașterea savantului, Muzeul Național de Istorie a Moldovei i-a dedicat expoziția „Astrofizicianul Nicolae Donici – 150 de ani de lumină”, readucând în atenția publicului contribuția sa la cercetarea Soarelui și la dezvoltarea astronomiei.
Pentru Tatiana Însurățelu, însă, povestea locului depășește istoria unui singur om de știință.
„Patrimoniul nu înseamnă doar ziduri, înseamnă memoria unei societăți. Pentru că atunci când uităm trecutul, riscăm să pierdem nu doar istoria, ci și reperele care ne ajută să înțelegem prezentul”, afirmă aceasta.
Conacul Donici și vestigiile observatorului de la Dubăsarii Vechi rămân astfel mărturia unei perioade în care cercetarea făcută pe malul Nistrului era conectată la marile centre științifice ale lumii, dar și un exemplu al patrimoniului științific pierdut în urma frământărilor secolului XX.
