tructura electoratului din Republica Moldova trece printr-o schimbare majoră: numărul alegătorilor tineri scade constant, iar ponderea celor vârstnici este în creștere. Concluzia aparține expertului economic Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, alegătorii din Republica Moldova pot fi împărțiți în trei grupe: care locuiesc pe malul drept al Republicii Moldova; care locuiesc în stânga Nistrului; și care sunt plecați peste hotare, atât de pe malul drept al Nistrului, cât și din stânga Nistrului. La alegerile parlamentare din 2014 erau 3 milioane și 079 de mii de alegători, iar pentru alegerile parlamentare din toamna anului 2025 în listele electorale sunt înscriși 3 milioane și 165 de mii de alegători. Plus 86 de mii de moldoveni. La alegerile parlamentare din 2014, pe malul drept al Nistrului erau 2 milioane și 246 de mii de alegători. Plecați peste hotare erau 611 mii, iar în stânga Nistrului erau 221 de mii de alegători.
Pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, pe malul drept al Nistrului sunt în liste 1 milion și 887 de mii de alegători, în scădere cu 359 de mii de persoane. dintre aceștia, 985 de mii sunt peste hotare sau plus 374 de mii. În stânga Nistrului sunt 292 de mii sau plus 71 de mii de persoane. „În ultimii ani, tot mai mulți moldoveni din stânga Nistrului și-au făcut buletine moldovenești. Numărul de alegători moldoveni crește din contul moldovenilor plecați peste hotare și s-au născut acolo, dar și a celor aflați în stânga Nistrului, care și-au făcut și continuă să-și facă acte de identitate moldovenești. Numărul votanților moldoveni de pe malul drept al Nistrului este o continuă scădere”, a spus expertul.
Potrivit datelor, în 2014 erau 372 de mii de alegători între 18–25 de ani, iar în toamna acestui an vor fi doar 171 de mii, cu 54% mai puțini. Grupul de 26–35 de ani a scăzut și el de la 450 de mii la 294 de mii. Singura categorie aflată pe creștere este cea a alegătorilor de 36–45 de ani, care a înregistrat o mică majorare de la 361 de mii la 367 de mii.
În schimb, alegătorii de 66–75 de ani au crescut spectaculos – cu 74% în ultimii 11 ani, ajungând la 294 de mii. Per total, numărul vârstnicilor a urcat de la 331 de mii în 2014 la 468 de mii în 2025.
Economistul afirmă că numărul tinerilor moldoveni cade constant. În 2014 erau 1 milion și 126 de mii de tineri cu vârsta între 18 și 35 de ani. Dintre aceștia, 822 de mii erau în țară, iar 305 mii – plecați peste hotare. În prezent sunt 851 de mii de tineri, dintre care 465 de mii – în țară, iar 387 de mii – peste hotare. Față de 2014, la alegerile din această toamnă sunt cu 275 de mii de tineri mai puțini sau cu 24,4%. În țară numărul lor a scăzut cu 357 de mii, iar a celor de peste hotare a crescut cu 82 de mii.
Totodată, declară analistul economic, numărul vârstnicilor este în creștere. Dacă la alegerile parlamentare din 2014 erau 331 de mii, la aceste alegeri sunt 468 de mii. Plus 137 de mii. Dacă în 2014 erau în țară 283 de mii de vârstnici, iar 48 de mii – peste hotare, la aceste alegeri, în țară sunt 397 de mii, iar peste hotare 71 de mii. Numărul a crescut în țară cu 114 mii, iar peste hotare – cu 23 de mii.
„Tineri tot mai puțini și vârstnici tot mai mulți duce la creșterea medie a alegătorului. Dacă în 2014 era de 45,3 ani, în 2025 este de 49,9 ani. La următoarele alegeri, vârsta medie a alegătorului va depăși 50 de ani. Avem un electorat din ce în ce mai învârstă”, a declarat analistul economic.
În 2014, la urne s-au prezentat 72% dintre alegători, în timp ce la alegerile parlamentare din 2021 participarea a scăzut la 60%. La prezidențialele de anul trecut, însă, interesul a fost mai mare, cu o prezență de peste 70% în turul al doilea.
Electoratul din stânga Nistrului rămâne un caz aparte. Dacă în 2014 au votat doar 9,3 mii de persoane din regiune, în 2021 numărul lor a urcat la aproape 29 de mii, iar la prezidențialele din 2024 – peste 26 de mii în turul doi.
„Electoratul din stânga Nistrului este ignorat, izolat și desconsiderat”, a conchis economistul.
