Inițiativa Ministerului Educației și Cercetării și a Ministerului Apărării de a introduce educația patriotică în școlile din Republica Moldova ar trebui să fie însoțită de o componentă puternică de educație civică și democratică. Aceasta este opinia jurnalistei Nata Cebotari, exprimată într-o postare în care pledează pentru implicarea tinerilor în viața publică și înțelegerea proceselor democratice încă din perioada școlii.
Autoarea afirmă că a aflat despre proiectul aflat în consultări publice și spune că acesta i-a amintit de perioada în care, în autonomia găgăuză, a fost introdusă practica liniilor patriotice săptămânale, inspirată din Federația Rusă.
„Ideea educației patriotice nu este rea în sine, însă era important în spiritul patriotismului și al dragostei față de ce țară urmau să fie educați copiii din Găgăuzia. Mi-aș fi dorit ca aceasta să fie Republica Moldova, nu Rusia lui Putin, de unde fusese adusă această idee”, afirmă Nata Cebotari.
Jurnalista amintește că, la acea vreme, numeroși profesori își exprimau neoficial nedumerirea privind necesitatea unor astfel de activități, în condițiile în care patriotismul era deja abordat în cadrul orelor de dirigenție, al educației civice și al evenimentelor dedicate sărbătorilor naționale.
Pornind de la noua inițiativă a autorităților, autoarea se întreabă dacă introducerea unui asemenea curs este o măsură întârziată sau dacă situația actuală demonstrează că educația patriotică a devenit o necesitate la nivel național.
„Mi-aș dori foarte mult ca în sistemul educațional să se acorde mai mult timp pentru a le explica copiilor noștri că participarea lor la viața civică și înțelegerea proceselor democratice sunt esențiale pentru construirea viitorului în care vor trăi ei și copiii lor”, scrie jurnalista.
În opinia sa, o mare parte dintre tineri manifestă puțin interes față de politică, democrație sau implicarea civică, iar acest lucru poate afecta pe termen lung dezvoltarea societății.
„Pentru mulți dintre ei politica și democrația reprezintă ceva plictisitor și abstract, care nu îi privește. Nu sunt interesați de alegeri și nici de activismul civic, crescând parcă rupți de procesele care au loc în societate”, susține Nata Cebotari.
Autoarea consideră că școala este locul potrivit pentru dezvoltarea unei culturi democratice și pentru încurajarea implicării cetățenilor încă de la o vârstă fragedă.
„Un stat democratic autentic începe în momentul în care fiecare cetățean încetează să mai fie doar un observator și devine participant la viața publică. Dreptul de a alege puterea este doar unul dintre instrumentele prin care oamenii pot influența societatea”, afirmă jurnalista.
În analiza sa, Nata Cebotari atrage atenția că istoria demonstrează faptul că democrația poate fi afectată nu doar prin limitarea drepturilor și libertăților, ci și prin dezinteresul cetățenilor față de exercitarea acestora.
„O societate care, încă din tinerețe, trăiește cu convingerea că «de mine nu depinde nimic» ajunge, fără să observe, să lase spațiu pentru ca deciziile să fie luate de alții. Indiferența poate deveni o amenințare și mai mare pentru democrație decât presiunea exercitată de autorități”, avertizează autoarea.
Jurnalista compară evoluția Federației Ruse și a Republicii Moldova din perspectiva participării civice și a dezvoltării democratice. Ea susține că, în timp ce în Rusia spațiul pentru inițiative independente și concurență politică s-a restrâns treptat, Republica Moldova păstrează încă posibilitatea exprimării pluralismului de opinii, a jurnalismului independent și a influențării proceselor publice prin mecanisme democratice.
Totuși, aceste oportunități nu sunt suficiente dacă cetățenii nu aleg să participe activ la viața societății, consideră autoarea.
„Democrația necesită participarea permanentă a oamenilor care sunt gata să pună întrebări, să dezbată, să propună soluții și să își asume responsabilitatea. De aceea, tinerii trebuie obișnuiți cu aceste valori încă de pe băncile școlii”, afirmă Nata Cebotari.
În încheiere, jurnalista susține că lecțiile de educație patriotică ar trebui să depășească simpla transmitere a unor noțiuni teoretice și să contribuie la formarea unor cetățeni implicați și responsabili.
„Tinerii nu trebuie doar să participe formal la aceste lecții, ci să înțeleagă rolul lor în construirea democrației. Democrația nu este doar o formă de guvernare care «nu îi privește», ci o cultură a relației dintre cetățeni și stat, în care libertatea merge mână în mână cu responsabilitatea, iar dreptul la vot se transformă în disponibilitatea de a acționa”, concluzionează Nata Cebotari.
