Neutralitatea nu este sinonimă cu lipsa unei armate, iar experiența ultimilor ani demonstrează că toate statele europene care și-au păstrat acest statut au investit mai mult în apărare după declanșarea războiului din Ucraina. Concluzia aparține analistei Lilia Burakovski, care a publicat o amplă analiză despre costul neutralității și modul în care acesta este înțeles în Republica Moldova și în alte state europene.
Autoarea amintește că statutul de neutralitate al Republicii Moldova este prevăzut în Constituție încă din 1994 și susține că acesta a fost conceput ca un instrument menit să contribuie la retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană.
„Conducerea Republicii Moldova a acceptat acest compromis, mizând pe faptul că neutralitatea, în special interdicția privind staționarea trupelor străine, va deveni un instrument juridic prin care Rusia va fi obligată să-și retragă complet militarii și armamentul din Transnistria. Totuși, Federația Rusă nu și-a respectat promisiunile”, afirmă Lilia Burakovski.
Analista face referire și la declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind necesitatea dezvoltării în Republica Moldova a producției de drone interceptoare și sisteme de război electronic pentru protejarea spațiului aerian, subiect care a reaprins dezbaterea despre neutralitate.
Potrivit Liliei Burakovski, în spațiul public persistă o confuzie între conceptul de stat neutru și cel de stat fără armată.
„Neutralitatea este un statut juridic și politic prin care un stat se obligă să nu participe la războaiele dintre alte țări și să nu adere la alianțe militare. Ea nu înseamnă lipsa armatei”, subliniază autoarea.
În postare sunt prezentate exemplele Elveției, Austriei, Irlandei și Maltei, toate state neutre care, potrivit datelor Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), și-au majorat cheltuielile pentru apărare după anul 2022. În același timp, Republica Moldova figurează printre țările cu unul dintre cele mai rapide ritmuri de creștere a bugetului militar, deși acesta rămâne unul dintre cele mai mici din Europa.
Lilia Burakovski susține că neutralitatea nu stabilește cât trebuie să cheltuiască un stat pentru apărare, iar nivelul investițiilor depinde de dimensiunea economiei, poziția geografică, capacitățile militare și riscurile de securitate.
„Neutralitatea, prin ea însăși, nu determină nivelul cheltuielilor pentru securitate. Factorii decisivi rămân dimensiunea economiei, poziția geografică, starea forțelor armate, modelul istoric de apărare și evaluarea amenințărilor actuale”, notează autoarea.
În concluzie, Lilia Burakovski afirmă că modelul european demonstrează că neutralitatea nu mai este echivalentă cu reducerea investițiilor în apărare.
„Experiența statelor europene neutre arată că, în prezent, neutralitatea nu înseamnă economii la capitolul securitate. Ea presupune alegerea unui model de apărare și disponibilitatea statului de a-l finanța în funcție de noile condiții de securitate”, concluzionează jurnalista.
