România va avea din nou o Capitală Europeană a Culturii în 2034, după experiențele Sibiu 2007 și Timișoara 2023. Pentru următoarele ediții ale programului, Comisia Europeană propune un nou cadru, care urmărește simplificarea procedurii de candidatură și acordă o importanță mai mare efectelor pe termen lung pe care titlul le poate avea asupra orașelor.
Comisia Europeană a prezentat propunerea pentru noul cadru al programului Capitalelor Europene ale Culturii, punând accent pe simplificarea procesului de selecție, consolidarea moștenirii lăsate de proiect și implicarea mai mare a cetățenilor și tinerilor.
„Comisia Europeană a anunțat oficial calendarul: România va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034”, a transmis Ministerul Culturii.
Cum se va desfășura competiția
Pentru România, procesul de selecție va începe cu mai mulți ani înainte de acordarea titlului. Potrivit calendarului prezentat de Ministerul Culturii, primele candidaturi ar urma să fie depuse în toamna anului 2028.
În 2029 ar urma să fie anunțate orașele finaliste, iar localitatea desemnată va avea apoi aproximativ cinci ani pentru pregătirea programului cultural din 2034.
Noul cadru propus de Comisia Europeană urmărește, totodată, ca programul să fie mai accesibil și să acorde o atenție sporită dezvoltării urbane durabile și incluzive.
Accent pe ceea ce rămâne după anul Capitalei Culturale
Una dintre direcțiile importante ale noului model este moștenirea pe termen lung. Astfel, titlul de Capitală Europeană a Culturii nu ar trebui să se limiteze la evenimentele organizate pe parcursul unui singur an, ci să contribuie la dezvoltarea infrastructurii culturale, a comunităților locale și a colaborărilor europene.
Ministrul Culturii, Demeter András István, a declarat că pregătirea competiției ar trebui corelată cu Strategia Națională a Culturii 2027–2034.
„Avem în pregătire Strategia Națională a Culturii 2027–2034, perioada competiției pentru Capitala Europeană a Culturii 2034. Cele două trebuie să se susțină reciproc: orașele candidate au nevoie de un cadru național coerent, iar strategia este instrumentul prin care proiecte concrete să poată fi puse în practică: participare culturală, spații de proximitate, proiecte intergeneraționale, comunități mai reziliente”, a declarat ministrul.
Potrivit acestuia, viitoarea Capitală Europeană a Culturii ar putea deveni un „proiect-far”, prin care investițiile și proiectele culturale să aibă efecte și după încheierea anului pentru care orașul primește titlul.
România, la a treia experiență
România a deținut deja titlul de Capitală Europeană a Culturii prin Sibiu, în 2007, și Timișoara, în 2023.
Experiența programului european arată că efectele pot continua și după încheierea anului oficial, prin dezvoltarea unor spații culturale, intensificarea activității culturale, creșterea atractivității turistice și consolidarea cooperării internaționale.
Pentru ediția din 2034, orașele românești interesate vor avea la dispoziție următorii ani pentru a-și pregăti candidaturile și programele culturale.
