Sectorul de construcții din Republica Moldova se confruntă cu o instabilitate majoră a forței de muncă, caracterizată printr-un grad ridicat de muncă neformală, lipsa dezvoltării profesionale și o fluctuație mare a angajaților, ceea ce subminează calitatea, siguranța și sustenabilitatea pe termen lung a acestui domeniu. Declarații în acest sens a făcut Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 18 iulie, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, în primul trimestru din acest an, în valoare anuală, volumul lucrărilor de construcție a fost de aproape 21 de miliarde de lei (mlrd/lei). În municipiul Chișinău, în 2021, valoarea lucrărilor de construcție al locuințelor a fost estimată la 5,6 mlrd/lei, iar valoarea de piață a locuințelor noi construite – la 25,5 mlrd/lei. În 2024, valoarea lucrărilor de construcție al locuințelor a fost estimată la 4,5 mlrd/lei, iar valoarea de piață a locuințelor noi construite – 14,1 mlrd/lei.
„Există o discrepanță mare dintre volumul construcțiilor din municipiul Chișinău și restul teritoriul Republicii Moldova. În ultimii cinci ani, 72,9% sau 3 din 4 lucrări de construcție, ca volum de bani, s-a realizat în municipiul Chișinău. Aici se construiesc cele mai multe locuințe. În ultimii cinci ani, în municipiul Chișinău, volumul construcțiilor pe cap de locuitor a fost estimat la 25,7 mii de lei (mii/lei), urmat de municipiul Strășeni cu 8,3 mii/lei pe cap de locuitor. Investițiile și lucrările de construcție în majoritatea raioanelor țării sunt de 25 de ori mai mici”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță susține că problema cu care se confruntă ramura construcției este faptul că 60% din populația ocupată în acest domeniu activează în sectorul neformal. În 2024, în sector au lucrau 64 de mii de persoane, dintre care 24 800 erau salariate, iar 39 200 au muncit la negru. Totodată, anual, 40% dintre angajații ramurii de construcții sunt noi veniți. Acest fapt vorbește despre faptul că în această ramură nu există creștere profesională, deși cei care vin să lucreze în domeniu, sunt în mare parte tinerii. Dacă în zonele urbane 50% activează oficial și 50% neoficial, în zonele rurale – doar 26,4% sunt angajați oficial., iar restul 73,6% nu sunt asigurați medical și social.
Economistul a declarat că salariul în ramura construcției, până în anii 1990 a fost cu circa 15% mai mare decât media pe economie. După anii 1990 și până în 2005, în unii ani, a fost chiar și cu 50% mai mare. În prezent este cu 15% mai mic. Însă, o bună parte dintre cei care activează în ramura construcției primesc salariul în plic. Salariul real pe care îl primește o persoană angajată oficial este cu 15-20% mai mare decât media pe economie. Partea proastă este că nu tot salariul îl primește oficial. Pe lângă faptul că 60% activează neoficial, dintre acei 40% angajați oficial, 25% din salariu îl primesc neoficial. Ca rezultat, în 2024, din neachitarea asigurărilor sociale, medicale, dar și alte taxe și impozite, de către o parte a angajaților din ramura construcției, ratările bugetului public național din munca neoficială au fost de 4,2 miliarde de lei. În 2023 s-au ratat 3,6 miliarde de lei, iar în 2022 – 3,2 miliarde de lei.
Porivit analistului economic, avuția moldovenilor este în cea mai mare parte în imobile, ceea ce reprezintă sectorul de construcții, iar protecția și garanția privind buna execuție a unui bun imobil ține de ramura construcției, iar sindicatele și patronatele din Republica Moldova își doresc instituirea unei instituții, denumite generic Casa Socială a Constructorului, după modelul României.
„În România, un angajat din ramura construcției, în perioada în care nu lucrează, primește 75% din salariul pe care îl are în perioada când are activitate. Dacă ai contribuția angajatorului, angajatului și a investitorului, este asigurată protecția ramurii. Protejând această ramură, care este motorul unei economii, este protejat fiecare dintre noi. Ramura construcției, unde se înregistrează o fluctuație anuală excesivă a angajaților, unde nu poate fi garantată calitatea unei bune execuții a i construcțiilor, trebuie scoasă din zona neobservată a economiei în zona observată. Cu asemenea tendințe pe care le avem în prezent este imposibil să dezvolți o ramură și să crești profesioniști”, a conchis expertul.
Analiza a fost realizată realizată în parteneriat cu Federația Sindicatelor din Construcții și Industria Materialelor de Construcții „SINDICONS” din Republica Moldova, Federația Patronatului din Construcții și Producerea Materialelor de Construcții din Republica Moldova și Federația Unită a Muncitorilor din Danemarca 3F.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
