Supravegherea video: sute de persoane, cu petiții pentru încălcarea confidențialității datelor personale
În primele opt luni ale anului 2024, tot mai multe persoane s-au plâns autorităților că le este încălcată confidențialitatea, în urma instalării camerelor de supraveghere de către persoane fizice.
Dintre cele 730 de petiții depuse la Centrul Național Pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDC), marea majoritate se plânge pe camere. Autoritatea a ținut să precizeze că instalațiile persoanelor fizice crează discomfort, nu și cele ale statului. Pe locul al doilea, în topul plângerilor cetățenilor pe încălcarea intimității lor este acesul neautorizat al datelor personale de către personae fizice, juridice și chiar instituții ale statului.
De la începutul anului, CNPDCP a recepționat 730 de petiții în care se invocă violarea acestui drept, un număr cu mult mai mare decât în 2023. Totodată, cele mai multe cazuri care ajung în judecată, potrivit Centrului, 94 la sută, se încheie cu câștig pentru persoana reclamantă.
Dacă anul trecut, numărul plângerilor pentru prelucrare ilegală a datelor cu caracter personal a fost de 1096, atunci doar în perioada ianuarie – august, 2024, numărul acestora a atins 730. Cel mai des, în aproape 500 de cazuri, cetățenii se plâng că prin intermediul instalațiile video (mai rar audio) amplasate de persoanele fizice, li se prelucrează, contrat legii, informația confidențială despre ei. Dacă în 2023, acest motiv se regăsea pe locul al doilea în topul plângerilor cetățenilor, atunci anul acesta a urcat pe I.
Juristul Centrului de Investigații Jurnalistice, Sergiu Bozianu, confirmă statistica autorităților și spune că încălcarea dreptului la viața privată este cel mai des sesizată infracțiune, în plângerile persoanelor fizice care reclamă supravegherea video abuzivă a proprietății private de către vecini, angajator la locul de muncă, sau pe telefonul mobil.
Totuși, potrivit lui, și sistemele de supraveghere video ale statul aduc prejudicii datelor personale iar preocupările autorităților, reieșind din acest astept, ar trebui să fie mult mai mari. Juristul aduce mai multe exemple, printre care epopeea cu camerele de supraveghere a traficului rutier, declarate ilegale, pentru un timp. Atunci au fost pornite mai multe dosare penale, pe faptul ,,filtrării” imaginilor video pentru a exclude din lista de încălcări a unor persoane publice sau folosirea lor pentru a fila exponenți politici în scop de șantaj, acumulare de informații din viața privată, etc.
Sergiu Bozianu afirmă că avem nevoie de un cadru legal pentru reglementarea camerelor de supraveghere video. Chiar dacă în 2018 a existat un proiect de lege transmis în Parlamentul Republicii Moldova, în prezent încă nu avem un act normativ aprobat.
,,La moment există percepția iluzorie că prin dotarea cu camere video de corp a inspectorilor de patrulare va fi eradicată corupția și încălcările admise de poliție, însă în realitate nu există nici o reglementare clară cum trebuie să utilizeze aceste mijloace video, iar în acest sens, inspectorii de poliție s-au adaptat foarte inventiv noilor condiții. Atunci când situația este favorabilă lor camera video este conectat prin apăsarea butonului de înregistrare, iar atunci când există un caz de corupție sau trafic de influență, inspectorul cu o ușurință absurdă o deconectează pentru a comite fapta culpabilă. Acum, câteva luni, am fost martor la o dublă situație de acest gen, și chiar dacă am sesizat și organele de drept cu privire la ilegalitățile văzute, la prima sesizare mi s-a comunicat că nu văd nici o încălcare, iar la depunerea cererii prealabile pe același fapt, am primit un răspuns arid prin care mi se comunică că inspectorii de poliție au fost atenționați. Este evident că avem nevoie de un cadru legal pe segmentul ,,camerelor de supraveghere video”, iar în acest sens, chiar dacă încă prin 2018 a existat un proiect de lege transmis în Parlamentul Republicii Moldova, în prezent încă nu avem un act normativ aprobat”, a declarat Bozianu pentru portalul Anticoruptie.md.
Potrivit raportului anual al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal din Republica Moldova, în 2023, cei mai mulți oameni s-au plâns pe:
- Prelucrarea datelor cu caracter personal în lipsa consimțământului subiectului de date și/sau al temeiului legal: 498 cazuri;
- Prelucrarea datelor cu caracter personal prin intermediul sistemelor de supraveghere video/audio: 408 cazuri;
- Prelucrarea datelor cu caracter personal prin dezvăluire pe rețelele de socializare: 77 cazuri;
- Realizarea drepturilor subiecților de date cu caracter personal (acces, informare, intervenție, opoziție): 55 cazuri;
- Prelucrarea datelor cu caracter personal ale minorilor: 25 cazuri;
- Prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul financiar-bancar, a companiilor de asigurări: 10 cazuri;
- Prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul polițienesc (MAI, CNA, Procuratura, etc.): 6 cazuri.
- Publicarea hotărârilor judecătorești fără depersonalizarea acestora: 5 cazuri;
- Prelucrarea datelor cu caracter personal în mediul on-line și mass-media: 5 cazuri;
- Prelucrarea datelor cu caracter personal în sectorul comunicațiilor electronice: 4 cazuri;
- Prelucrarea datelor cu caracter personal în domeniul medical: 3 cazuri
Tot în 2023, CNPDCP a inițiat un număr de 356 de controale, în baza plângerilor/ sesizărilor, solicitărilor. În 41 de cazuri, autoritatea a dispus suspendarea sau încetarea prelucrării datelor cu caracter personal, iar în alte 18 – decizii privind distrugerea/ștergerea datelor prelucrate cu încălcarea legii.
În Republica Moldova, asigurarea protecţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal, în special a dreptului la inviolabilitatea vieţii intime, familiale şi private sunt prevăzute în Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133/2011, care creează cadrul juridic necesar aplicării Directivei 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.
