Antreprenoriat social în Republica Moldova: Îmbinând profitul cu impactul social

Antreprenoriatul social reprezintă o paradigmă de afaceri care pune accentul nu doar pe obținerea de profit, ci și pe generarea de impact social pozitiv. În Republica Moldova, acest model de afacere câștigă tot mai multă notorietate, fiind o soluție inovatoare pentru rezolvarea problemelor sociale și economice cu care se confruntă comunitățile locale. 

Antreprenoriatul social înseamnă să fii mai mult decât un simplu întreprinzător – este despre a aduce schimbări pozitive în societate prin intermediul afacerilor. În Moldova, această abordare se concentrează pe găsirea unor soluții inovatoare pentru problemele sociale, cum ar fi șomajul, sărăcia, educația precară sau accesul limitat la serviciile de sănătate. Antreprenorii sociali înțeleg că succesul financiar al afacerii lor este strâns legat de impactul social pe care îl generează.

Din anul 2018, în legislația națională au fost efectuate un șir de modificări, astfel integrându-se conceptul de Antreprenoriat Social la nivel legislativ. Principalele legi ajustate au sunt: Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi; Legea nr. 837/1996 cu privire la asociaţiile obşteşti  (Prevederile introduse în 2018 se regăsesc și în legea nouă); Legea nr. 581/1999 cu privire la fundaţii și Legea nr. 125/2007 privind libertatea de conștiință, de gândire și de religie.

Potrivit Legii, antreprenoriatul social este o activitate de antreprenoriat al cărei scop principal este soluţionarea unor probleme sociale în interesul comunității.

Pot fi considerate activități de antreprenoriat social activităţile din domeniile orientate spre:

Care sunt condițiile de obținere a statutului de întreprindere socială sau întreprindere socială de inserție 4 aprilie 2024

• crearea locurilor de muncă şi încadrarea, în mod prioritar, a persoanelor din categoriile defavorizate ale populaţiei;
• protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi ale familiilor lor în scopul incluziunii sociale a acestora;
• promovarea posibilităţilor de încadrare a persoanelor din categoriile defavorizate ale populaţiei prin realizarea serviciilor de intermediere a muncii, de informare şi consiliere profesională, de orientare şi formare profesională, de consultanţă şi asistenţă la iniţierea unei activităţi de întreprinzător;
• realizarea activităţilor care să contribuie la implementarea politicilor publice de dezvoltare regională, inclusiv reducerea dezechilibrelor dintre nivelurile de dezvoltare social-economică în regiuni şi în interiorul lor, consolidarea oportunităţilor financiare, instituţionale şi umane pentru dezvoltarea social-economică a regiunilor, susţinerea activităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi a colectivităţilor locale, orientată spre dezvoltarea social-economică a localităţilor şi coordonarea interacţiunii lor cu strategiile şi programele naţionale, de sector şi regionale de dezvoltare;
• prestarea şi dezvoltarea serviciilor sociale, precum şi spre asigurarea sustenabilităţii financiare în vederea dezvoltării şi extinderii serviciilor sociale;
• promovarea activităţilor de protecţie a mediului;
• gestionarea deşeurilor în scopul reducerii acestora şi reintroducerii lor maximale în circuitul economic, precum și în scopul prevenirii poluării mediului;
• promovarea activităţilor de protecţie a patrimoniului naţional;
• realizarea activităţilor de turism şi sport оn scopul recreerii şi al socializării;
• realizarea activităţilor extraşcolare;
• realizarea activităţilor din domeniile educaţiei, culturii, ocrotirii sănătăţii, protecţiei şi asistenţei sociale, a celor ce țin de creşterea bunăstării și dezvoltarea comunitară, dacă aceste activităţi sunt îndreptate exclusiv spre consolidarea coeziunii economice şi sociale şi creşterea incluziunii sociale.

La ziua de azi, legislația prevede 2 tipuri de întreprinderi sociale: Întreprindere socială și Întreprindere socială de inserție. Antreprenoriatul social poate fi înființat și dezvoltat de asociaţii obşteşti, fundaţii, culte religioase, instituţii private şi/sau persoane fizice și obțin statutul de întreprindere socială sau întreprindere socială de inserție. 

Mențină că din septembrie 2022, în Cahul activează primul HUB regional din Sudul țării de Afaceri Sociale creat cu suportul Uniunii Europene și cofinanțat de Suedia, prin intermediul Fundației Est-Europene în parteneriat cu Keystone Moldova și Centrul Contact.

Centrele Regionale de Suport în Afaceri a Întreprinderilor Sociale și hub-urile create cu suportul Uniunii Europene vor oferi suport prin sesiuni de mentorat offline și online, schimb de experiență, facilitarea conexiunilor cu alte organizații, acces la platforme de e-learning, soluții inteligente aplicabile în afaceri, soluții digitale și e-comerț.