Documentarul autohton „Floarea Vieții”, în regia lui Victor Maxian, va fi proiectat la Cahul în cadrul unui turneu național. Evenimentul va avea loc pe 18 septembrie 2026, începând cu ora 13:30, în Sala Mare a Palatului de Cultură „Nicolae Botgros”.
„Floarea Vieții” propune o călătorie cinematografică prin Republica Moldova, în care patrimoniul cultural este descoperit prin obiectele, casele și gospodăriile oamenilor.
Documentarul a fost realizat în peste 500 de localități de pe ambele maluri ale Nistrului și aduce în prim-plan elemente ale patrimoniului tradițional, printre care lăicere, covoare țesute manual, păretare, broderii și alte obiecte păstrate de-a lungul generațiilor.
Prin poveștile acestor obiecte, filmul vorbește despre familie, sat, tradiții și identitate culturală, dar și despre riscul ca unele dintre aceste elemente să fie pierdute treptat.
Cine este Victor Maxian
Victor Maxian este regizor, fotograf și reporter video. Înainte de a purta numele Victor Maxian, artistul era cunoscut drept Victor Galușcă. Acesta a absolvit Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău.
Victor Maxian a devenit cunoscut și pentru descoperirea arhivei fotografului Zaharia Cușnir (1912–1993). Este vorba despre o colecție de negative care surprind viața cotidiană din Moldova sovietică în perioada 1955–1973. Descoperirea arhivei a contribuit la readucerea în atenția publicului a fotografiilor realizate de Zaharia Cușnir și a poveștilor pe care acestea le păstrează.
Prin „Floarea Vieții”, Victor Maxian continuă să exploreze patrimoniul și memoria culturală a Republicii Moldova, de această dată prin obiectele și spațiile tradiționale păstrate în gospodăriile oamenilor.
Proiecția de la Cahul este organizată de studioul „Floarea Vieții”, în cadrul programului național „Acces la Cultură”, finanțat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova și implementat de Oficiul Național de Dezvoltare a Culturii.
Publicul este invitat să descopere prin intermediul filmului povești despre patrimoniul cultural al Moldovei și obiectele tradiționale care continuă să păstreze memoria comunităților.
sursa: Palatul de Cultură „Nicolae Botgros”
