Clădirile din Republica Moldova vor trebui să aibă certificate de performanță energetică
Clădirile noi, cele supuse renovării, precum și cele care urmează a fi vândute sau închiriate vor trece obligatoriu prin procedura de certificare energetică. Cabinetul de miniștri a aprobat Regulamentul privind procedura de certificare a performanței energetice, elaborat de ministerul Energiei. Documentul prevede, de asemenea, instituirea unui Registru electronic al certificatelor energetice, care va facilita accesul public la informațiile privind performanțele energetice ale clădirilor, transmite radiochisinău.md
„Adoptarea acestui Regulament va facilita efectuarea auditului energetic și reprezintă un pas important pentru sprijinirea tranziției verzi a Republicii Moldova. Deasemenea, va contribui la reducerea emisiilor de carbon și creșterea eficienței energetice în sectorul construcțiilor”, a menționat ministrul Energiei, Victor Parlicov.
Potrivit Guvernului, regulamentul stabilește cerințele specifice și pașii necesari pentru certificarea performanței energetice a clădirilor, inclusiv întocmirea certificatelor de performanță energetică, gestionarea Registrului electronic al certificatelor și modul de informare a potențialilor cumpărători sau chiriași despre eficiența energetică a clădirilor, facilitând astfel luarea unor decizii informate. Certificarea va fi realizată de evaluatori energetici calificați, iar procesul de certificare va cuprinde colectarea datelor, inspectarea clădirii și analiza consumului energetic.
„Certificarea performanței energetice va fi obligatorie pentru clădirile noi și unitățile de clădire viitoare, precum și pentru clădirile existente care sunt supuse unor renovări majore. De asemenea, clădirile care urmează să fie vândute sau închiriate trebuie să treacă prin această procedură. Certificarea este impusă și pentru clădirile publice care au o suprafață utilă mai mare de 250 m², precum și pentru clădirile publice care dețin un certificat energetic, dar au suferit modificări semnificative, cum ar fi reconstrucții, extinderi sau modernizări care influențează performanța energetică”, se arată în comunicatul executivului.
Anumite clădiri sunt exceptate de la această procedură. Printre acestea se numără clădirile protejate ca monumente istorice, lăcașurile de cult și clădirile destinate activităților religioase, precum și clădirile provizorii, industriale și agricole care nu sunt destinate locuirii. De asemenea, clădirile cu o suprafață utilă mai mică de 50 m² sunt, de asemenea, exceptate de la această obligativitate.
Potrivit Regulamentului, clădirile vor fi încadrate într-o categorie de performanță energetică pe o scară de la A (cea mai eficientă) până la G (cea mai puțin eficientă), iar aceste informații vor fi afișate vizibil în cazul clădirilor publice. În plus, certificatul va include și valoarea numerică a consumului energetic anual al clădirii, exprimată în kWh/m²/an.
Ministerul Energiei și Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale vor fi responsabile de monitorizarea implementării acestei măsuri. În acest sens, în termen de 6 luni, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale va propune ajustarea modului de organizare și funcționare a Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică, care în colaborare cu Centrul Național pentru Energie Durabilă, va implementa un sistem de control independent al certificatelor energetice.
Proiectul a fost elaborat de către Ministerul Energiei cu suportul Proiectului Securitatea Energetică a Republicii Moldova (Moldova Energy Security Activity – MESA), sprijinit de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).
