Cum e să ai o agropensiune în Moldova: de câți bani puși deoparte ai nevoie și de unde poți lua finanțare
Dacă vrei să începi o afacere în domeniul agroturismului, pregătește un buget de trei ori mai mare decât ai stabilit inițial. Sunt multe costuri suplimentare care îți pot da planurile peste cap. Despre provocările cu care se confruntă ne povestește Aliona Butacova, proprietara agropensiunii Hill&Valley. De la Aliona vei afla și despre sursele de finanțare pe care le poți accesa pentru propria afacere, începând de la granturile care sunt disponibile și până la impedimentele de a lua un credit.
Nota autorului: articolul este scris la persoana întâi. Respectiv, ceea ce veți citi mai jos este relatarea directă din partea persoanei intervievate.
Sunt Aliona Butacova și în anul 2020 am inițiat procesul de dezvoltare a agropensiunii Hill&Valley. Din acel moment, am devenit mult mai familiarizată cu lumea antreprenoriatului din Moldova, iar în acest articol îți povestesc ce dificultăți am întâlnit până în prezent, cum să-ți planifici bugetul și care sunt sursele de finanțare pe care le poți accesa.
Nota autorului: Hill&Valley se întinde pe o suprafață de 15 hectare, între satele Sămănanca și Teleșeu, unde este plantată viță-de-vie și levănțică. Pe teritoriu sunt amenajate căsuțe pentru cazare și spațiu suficient pentru organizarea diferitelor tipuri de evenimente – începând de la teambuilding cu echipa și până la concerte Jazz la Apus de soare.
Dacă e să vorbim despre diferența dintre o pensiune simplă și o agropensiune, în prima oamenii se pot doar caza, în timp ce în a doua pot avea parte și de experiențe agricole: culesul strugurilor, legumelor, fructelor, plantarea anumitor culturi împreună, curățarea sau legarea viței-de-vie și multe alte activități interesante.
Acum avem trei căsuțe mici și una mai mare, dar urmează să lărgim capacitatea de cazare. Nu ne-am pus o limită. Dacă este cerință, trebuie să creăm și oferta, dar avem și varianta B cu corturile pentru camping.
În linii generale, modelul nostru de business este că oferim spații de organizare a evenimentelor pe teritoriul agropensiunii, dar și partea de cazare a oamenilor. Din aceste activități ne asigurăm veniturile. Cred că organizarea evenimentelor ar fi mai profitabilă, pentru că se face anul împrejur. Cazarea la noi este de obicei sezonieră; în afara sezonului, cererea este ceva mai redusă.
Prima interacțiune cu procesele birocratice
Terenul am început să-l căutăm prin august 2018. Pentru noi un criteriu important era ca distanța până la Chișinău să nu fie mai mare de 40 de kilometri. Un alt criteriu important pe care îl luam în calcul era și accesul la pădure. Am desenat un cerc de 40 de kilometri în raza Chișinăului și selectam zonele unde sunt copaci. Doi ani ne-a luat să găsim acest loc, am călătorit cam prin toate satele dimprejur. Am găsit și alte terenuri, care se vindeau prin licitație publică de către primării, dar când auzeau că e vorba despre proiect investițional, amânau licitația și spuneau că nu mai vor să vândă.
Câteva sfaturi pe care să le ei în calcul dacă ești în căutarea unui teren bun:
#1. este foarte important să fie un drum de acces, ca să poți vizita locul chiar și după ploaie;
#2. să aibă linie de acces la electricitate;
#3. să te asiguri că sunt prezente apele subterane: dacă nu-s, atunci nu va fi posibil de forat sondă arteziană sau măcar de săpat o fântână simplă.
Terenul actual la care ne-am oprit se află între două sate – Sămănanca și Teleșeu – din raionul Orhei. După acte, doar bucata de pământ unde este amplasată sonda arteziană și trei rânduri de viță-de-vie se află în satul Sămănanca. Restul teritoriului se află în satul Teleșeu. Când le fac excursii oaspeților cu tractorul pe teritoriu, le spun în glumă să pregătească pașapoartele, pentru că urmează să trecem vama.
Multe documente și autorizații a fost nevoie să le aprob cu primăriile din Sămănanca și Teleșeu. Același proiect de construcție am fost să-l prezint în consiliile locale din ambele sate. De exemplu, trebuia să primim autorizație, certificat de urbanism pentru sonda arteziană din Sămănanca și pentru zona turistică din Teleșeu.
Când am ajuns la etapa de aprobare a acestor certificate de urbanism la Consiliul Raional Orhei, acolo au apărut problemele. În momentul în care ajunge certificatul de urbanism la arhitectul-șef raional, el îți spune că proiectul nu-i bun și că sunt greșeli, dar nu zice exact ce trebuie să faci. Pur și simplu – „descurcați-vă!”. Ce ține de construcții, oamenii lucrează ani de zile în domeniu și tot nu cunosc toate legile. Eu, ca om de afaceri, trebuie să mă gândesc la angajarea oamenilor, la vânzări, la granturi și finanțări, nu la citirea legilor despre „ce ne trebuie ca să primim certificat de urbanism”.
Doi ani au durat compromisurile și într-un final am reușit să obțin autorizațiile necesare pentru construcții.
Prima dată când am venit aici, le-am spus oamenilor că vreau să construiesc o agropensiune, dar ei au înțeles prin asta că vreau să construiesc o casă pentru pensionari. Nici măcar nu știau ce-i asta. Chiar și la primarie nu știau exact care este taxa locală, m-au întrebat pe mine. Eu le-am spus că pe țară se pune între 4 și 8 % și au decis să-mi pună maximum – 8 %. Pur și simplu nu mai au aici afaceri, alți agenți economici, și nu au experiența aceasta de lucru.
Totuși, la distanță de ani de zile, eu spun că lucrurile se îndreaptă în direcția cea bună. Chiar și la ASP sunt mai multe proceduri care s-au simplificat și sunt disponibile în format electronic. Se acceptă și semnătura digitală, iar asta ușurează foarte mult lucrurile. Cu nerăbdare aștept aprobarea legii cu privire la semnarea actelor pe vânzarea și cumpărarea terenurilor de la distanță. Asta ar ușura foarte mult lucrurile și cred că mai multe terenuri din toată țara care stau astăzi în pârloagă ar putea fi dezvoltate. Anume din motivul că mulți oameni au plecat și n-au perfectat actele, asta oprește dezvoltarea.
Pregătește-ți o sumă de trei ori mai mare decât ai stabilit inițial
Vă spun din start, înmulțiți bugetul vostru inițial cu care vreți să porniți la trei sau chiar la patru. Mai jos vă explic și de ce.
Primul buget pe care l-am planificat pentru afacere a fost mult mai mic. Era preconizat doar pentru a cumpăra terenul și să începem lucrul ce ține de agricultură și plantele multianuale. De asemenea, partea de infrastructură e necesară de făcut în prima etapă, ceea ce am făcut și noi.
Aveam un plan foarte simplu și planificam să începem cu ceva micuț, cum ar fi un food truck și să avem posibilitatea să primim grupuri mici de oaspeți. Dacă mergeam pe acest plan inițial, ne-am fi încadrat într-o sumă mai mică . Totuși, realitatea a fost alta.
După ce am început proiectarea restaurantului, am văzut că food truck-ul nu ar face față dacă ai mai mult de 50 de persoane pe care să le hrănești. La fel, pentru banchete sau teambuildinguri mai mari ai nevoie deja de o bucătărie deplină. Când am început planificarea bucătăriei, acolo au început și problemele.
Regulamentul ANSA, tot ce ține de legi, de construcții, de alimentație publică, este atât de complicat, sunt atât de multe hotărâri de guvern, reguli, pe care nu ai capacitatea fizică să le absorbi timp de câteva luni. În așa momente te adresezi profesioniștilor.
Când m-am adresat la primul arhitect, mi-a propus o bucătărie de aproape 700 de metri pătrați, care să deservească o sală pentru 150 de oameni, ceea ce evident e absurd. Nu am mai semnat contractul cu acel arhitect și mi-a spus că ANSA nu va aproba un alt model de bucătărie, pentru că anume acesta ar fi conform tuturor regulamentelor. Este foarte greu să găsești limbă comună cu specialiști când tu nu ești specialist în acel domeniu și ei folosesc acest moment pentru a-ți dicta cum este corect.
Cum am ieșit din situație? Am luat câteva proiecte de bucătării ale unor restaurante din Chișinău, cele mai renumite și construite recent, conform noilor standarde, am fost la alt arhitect și i-am spus că anume de așa tip de bucătărie am nevoie. Arhitectul care mi-a spus să fac bucătăria de 700 de metri pătrați s-ar fi gândit că dacă la mine teritoriul este mare, avem unde să ne extindem, dar fiecare metru pătrat costă bani.
Totuși, în cazul nostru au existat diferențe mari între prognozele financiare pe care le-am făcut și realitatea. Suma a depășit de trei ori pe cea pe care am setat-o inițial. Când am făcut acest buget, nu am luat în calcul dezvoltarea întregii infrastructuri. De exemplu, nici nu m-am așteptat că vom avea nevoie de mai mult de un kilometru de apeduct și canalizare. Bine, și tu începi să calculezi cât costă un kilometru de țeavă de canalizare, dar problema este că cei de la care faci comanda, adică furnizorii, nu-ți adaugă în preț și săpătura, munca oamenilor, excavatorul etc. Într-un final, ajungi la o sumă mult mai mare, care nu era planificată. Un alt exemplu: la beton nimeni nu-ți adaugă prețul pentru pompă și transport, iar asta practic dublează costul final pe care trebuie să-l achiți per metru cub. De asemenea, aceeași problemă a fost și cu sonda arteziană: întrebi cât va costa, ei îți spun un preț, iar într-un final afli că n-au inclus în buget țeava, pompa, cisterna (fără de care sonda arteziană nu poate funcționa), cablul electric către pompă, săpăturile etc. Sunt multe situații când furnizorii nu-ți spun prețul total și într-un final ajungi la costuri neplanificate, dar n-ai cum să refuzi, lucrările oricum trebuie să le faci. Din acest motiv la noi foarte multe construcții încep și se opresc la varianta gri. Trebuie neapărat să ai o rezervă de bani, nu va fi niciodată suficientă suma inițială.
Investițiile planificăm să le scoatem până în 10 ani, cel puțin așa trebuie. Totuși, eu aș vrea să fiu optimistă și să spun că în cinci ani va fi posibil.
Planul de afaceri
Este necesar să aveți un plan de afaceri inițial, deoarece cu el puteți aplica deja la oricare grant sau finanțare bancară. Planul nostru inițial era să ne încadrăm doar cu resursele proprii, fără credit, iar după ce am adăugat în plan și restaurantul, el a schimbat toată balanța.
Nota autorului: conform ghidului resurselor financiare pentru IMM-uri și start-upuri, planul de afaceri trebuie să fie foarte bine structurat și să ofere o imagine de ansamblu asupra afacerii tale. Structura lui, indiferent de tipul de business, etapa în care se află, este, în mare parte, aceeași. Volumul acestui plan de afaceri este recomandat să fie între 20 și 30 de pagini. Acesta trebuie să conțină: pagina de titlu, cuprinsul, rezumatul, descrierea afacerii și obiectivele acesteia, produsele/serviciile oferite, descrierea pieței, strategiile de marketing și vânzări, modul de organizare și conducerea, evaluarea riscurilor, finanțarea afacerii și anexele.
Pe piață sunt specialiști care te pot ajuta cu acest plan de afaceri. Ei îți vor analiza și competitorii de pe piață, îți spun cât aproximativ ar trebui să coste serviciile tale (în cazul meu cazarea). Nu eu am setat care să fie prețul pentru cazare în căsuțe, el este dictat de piață. Te uiți la competitori și vezi care este prețul normal și acceptabil de clienți. Asta ar fi mai mult o regulă nescrisă pe care toți, plus minus, o respectă, deși nu e neapărat.
Granturile și alte resurse de finanțare
Nota autorului: în Republica Moldova ai mai multe posibilități de a-ți finanța afacerea. Printre cele mai populare surse/instrumente se numără: economiile proprii, banii împrumutați de la rude și prieteni, credite, granturi și subvenții din partea statului.
Noi am aplicat la finanțare la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA). Ei îți returnează o parte dintre banii pe care deja i-ai investit pentru anumite echipamente, utilaje cu scopul de dezvoltare a agriculturii. De regulă, suma pe care ți-o întorc poate fi de 30-40 %. Noi am primit subvenție pentru instalarea transformatorului electric, care costă foarte mult, și ne-au întors 40 % din această investiție. Pentru procurarea tractorului și utilajelor pentru acesta iarăși ne-au întors practic 30-35 %. De asemenea, și pentru vița-de-vie nou plantată am aplicat la ei pentru subvenții.
Nota autorului: granturile și subvențiile reprezintă banii pe care îi poți primi prin aplicarea în cadrul unor apeluri emise de instituțiile publice sau organizații internaționale. Aceste surse de finanțare se oferă antreprenorilor la diferite etape de dezvoltare a afacerii. De obicei, acest tip de finanțare nu acoperă 100 % din costurile unui proiect investițional, fiind o formă de finanțare complementară.
De asemenea, am depus la programul de ecologizare de la Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), în cadrul căruia am câștigat grantul de 300 000 de lei și am procurat stația de epurare a apelor uzate. A fost același mecanism ca la AIPA – ne-au rambursat 50 % (fără TVA) din suma pe care noi am investit-o inițial. După asta am câștigat un alt grant de la ODA pentru turism, iar acum suntem în procesul de rambursare a sumei investite pentru achiziție. Cum am spus și mai sus, noi trebuie să investim inițial suma totală singuri, iar după asta ei ne întorc o parte din bani.
Nota autorului: cele mai frecvente greșeli comise de antreprenori în procesul de aplicare la granturi*:
# nu întrunesc condițiile de eligibilitate;
# investițiile și cheluielile prezentate în aplicația de grant nu sunt eligibile pentru finanțare;
# lipsește contribuția proprie sau este insuficientă;
# formularul de aplicare este incorect completat:
# nu au fost depuse anexele și documentele justificative solicitate;
# calculele financiare sunt făcute incorect sau lipsesc;
# dosarul a fost depus după expirarea termenului-limită;
# scopul investiției nu corespunde scopului finanțării din grant.
* – informație extrasă din ghidul resurselor financiare pentru IMM-uri și start-upuri.
Sunt mai mulți parametri după care poți fi acceptat pentru finanțare sau nu. În primul rând, este verificat planul de afaceri pe care îl ai. Dacă ai trecut de procedura de evaluare, vei semna un contract la care se atașează o anexă cu pozițiile de investiție. Acolo va fi menționat furnizorul, cantitatea, prețul etc. Dacă pe parcurs se întâmplă că furnizorul a schimbat prețul sau modelul de echipament nu mai este pe piață, toate aceste modificări trebuie să fie agreate cu ODA înainte de a recurge la procedura de achiziție. Dacă vei respecta toate aceste procese, tot ce este stipulat în contract, ai toată garanția că banii pentru achiziția pe care o faci ți se vor întoarce.
De asemenea, sunt și alte surse de finanțare adiționale pe care le poți accesa. De exemplu, Programul Livada Moldovei este o linie de creditare oferită de către Banca Europeană de Investiții (BEI), care la rândul său acordă acest împrumut băncilor comerciale. Beneficiul acestui program este rata mult mai stabilă pe care ți-o oferă. Înainte de apariția Programului 373, la Livada Moldovei erau condițiile cele mai pământești, aveai, de exemplu, și scutire de TVA pentru achizițiile de import. Primul credit l-am luat prin Programul Livada Moldovei, iar al doilea – deja prin Programul 373.
Nota autorului: site-ul finantare.maia.gov.md a fost creat de Guvern cu scopul de a facilita accesul la informațiile despre resursele financiare eligibile pentru antreprenorii din Moldova.
Dacă e să vorbim despre creditele exclusiv de la băncile comerciale, atunci vă spun că nu fiecare bancă acceptă pentru investiții astfel de proiecte cu care am început eu. Câteva bănci mi-au refuzat din start să-mi ofere credit, motivând că afacerea mea este un proiect investițional riscant în domeniul agroturismului și că ei cu așa ceva nu se ocupă. Nici măcar nu mi-au verificat planul de afacere.
Ideea este că dacă tu ești la început de cale în antreprenoriat și mergi din start după credit la o bancă comercială, cel mai probabil că te vor refuza. Programele pe care le-am menționat mai sus – Livada Moldovei și Programul 373 – tot lucrează prin bănci comerciale, dar îți va fi mai ușor să iei un credit prin ele. Procedura aici este că banca solicită de la aceste programe suport financiar pentru tine și deja după aprobarea lor ți se oferă creditul. Un lucru important pe care trebuie să-l cunoști e că oricare bancă va avea nevoie de gaj pentru creditul pe care îl vei lua. În cazul meu, gajul a fost propria casă.
Recomand eu sau nu să iei un credit? Aici sunt foarte mulți factori și depinde de fiecare în parte. Sunt oameni puternici și rezilienți, care au răbdare, dar sunt și cei care cedează emoțional din cauza dificultăților și nedreptăților care se întâmplă pe parcurs. Când ușile ți se închid, e ușor să pierzi motivația. Trebuie să te întrebi dacă ești gata să dedici doi-trei ani pentru lupta cu morile de vânt.
Pachetele de dereglementare
Nota autorului: Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, împreună cu Consiliul Economic, a lucrat la cinci pachete de dereglementare a activităților de întreprinzător. Se estimează că aceste schimbări vor aduce 850 de milioane de lei anual pentru mediul de business. Pachetele 4 și 5 prevăd ca pensiunile turistice și agroturistice cu o capacitate mai mare de trei camere să fie calificate ca structură de primire turistică.
Aici este vorba de clasificator și acele stele care se dau hotelurilor. De exemplu, pentru a fi eligibili pentru subvenții la căsuțele pe care le-am construit, trebuie să atașăm și certificatul de câte stele avem. Această modificare în pachetele sus-menționate vine să schimbe următorul lucru: anterior, nu era posibil să primești stele dacă aveai mai puțin de trei căsuțe. Acum stelele le vom putea primi în funcție de cum sunt amenajate camerele: este sau nu duș separat cu apă caldă, care este calitatea lenjeriei de pat și a prosoapelor, draperiile sunt blackout sau nu, dacă este TV în cameră, dacă este conexiune la internet, dacă este vestiar la intrare și zonă unde să-ți lași valiza etc. După toate aceste criterii acumulezi un anumit punctaj, iar în funcție de acesta primești și numărul de stele.
Și eu sunt implicată în grupurile de lucru la aceste pachete de reglementare, dar anume la modificările legii despre alimentație publică de la ASNA. Oricare bucătărie pentru alimentație publică este necesar să fie aprobată de către ANSA. Noi am participat în grupul de lucru ca să modificăm cerințele, pentru că la moment nu contează dacă ai o bucătărie mică care deservește 10 numere de cazare sau dacă ai un local care face banchete pentru 300 de oameni – cerințele vor fi aceleași pentru toți. Regulamentele existente n-au fost schimbate încă din 1960, când alimentația publică era centralizată, dar în prezent sunt alte cerințe și condiții.
Noi ca bucătărie la agropensiune mică vom avea meniu sezonier. În prezent, o dată în trimestru, trebuie să duci toate pozițiile de mâncare preparată la laborator pentru a fi verificate. Noi, dacă facem bucătărie sezonieră, nu avem cum să respectăm aceste cerințe, meniul se poate schimba chiar de la o săptămână la alta. Dacă faci bucătărie sezonieră, reiese că aceste verificări la laboratoare ale bucatelor preparate trebuie să le faci mult mai des și toate aceste cheltuieli le acoperă antreprenorul.
Vreau să implic oamenii în lucruri simple
Scopul nostru este ca agropensiunea Hill&Valley să nu se transforme într-o zonă de hotel de cinci stele. Noi vrem să păstrăm acest vibe de viață rurală cu toate condițiile, cu tot confortul.
Planificăm să trăim aici cu familia, să avem o grădină mare în care să vină oaspeții, să strângem roada împreună, să plantăm, să culegem flori și să gătim cina împreună. Îmi place să gătesc și să implic și pe alții în acest proces. Vreau să implic oamenii în aceste lucruri simple, care, într-adevăr, contează.
…
Bun Venit este un proiect #diez de educație financiară în care antreprenori și antreprenoare din Republica Moldova îți explică ce trebuie să știi dacă vrei să deschizi și să dezvolți o afacere.
Acest material a fost realizat cu sprijinul poporului american prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Responsabilitatea cu privire la conținut nu reflectă neapărat opinia USAID sau a Guvernului Statelor Unite ale Americii.
