Cum „EcoVillage” ajută sătenii din Rîșcova să aibă grijă de natură
Activiștii de mediu sunt rareori văzuți cu ochi buni în sate – o arată exemplele când aceștia fie au fost bătuți de localnici, fie au fost alungați, fie proiectele lor au fost distruse. Însă, pentru ca aceste lucruri să nu se întâmple, iar proiectele de activism să aducă rezultate există o soluție – o comunitate închegată de activiști civici.
Mai mult de opt ani în urmă, Liliana Botnaru și soțul ei au început să-și pună întrebări despre ce înseamnă durabilitatea și cum arată ea în realitate, de fapt. Împreună cu alte familii au încercat să înțeleagă cum pot să ducă un stil de viață mai prietenos mediului. Atunci tinerii și-au amintit de „Sciastlivoe”, o comunitate ecologică stabilită lângă s. Donici, Orhei.
Luând niște principii de la ei, schimbând-le pe altele, au înțeles ce căutau și ce vor să facă. Iar la Rîșcova, Criuleni, s-au stabilit după ce au aflat de alți doi ecologiști care trăiau deja în sat și încercaseră mai devreme să implementeze un sistem de colectare separată a deșeurilor.
„Noi am vrut să contribuim cu ceea ce cunoaștem și cu ceea ce putem face. Să încercăm să explorăm practici noi, metode noi. Să vedem dacă ele, într-adevăr, funcționează în condițiile noastre, că e una să citești cărți despre comunități ecologice din alte țări sau chiar să le vizitezi, dar e alta să încerci în contextul tău să creezi, să testezi ceva”, explică Liliana Botnaru.
Astfel, în 2014, în Rîșcova apare centrul comunitar „EcoVillage Moldova”. Și-au dorit ca acele construcții care urmau să apară pe teren să fie făcute din materiale cât mai naturale. Prima dintre ele – „Ciuperca” – este făcută din paie cu lut. Apoi a urmat casa rezidențială, centrul de instruiri și altele. Liliana și soțul ei se mută în sat toamna 2015, iar peste câteva luni, la EcoVillage se stabilește încă o familie.
1. Coabitare
„EcoVillage Moldova” este mereu deschisă spre noi colaborări și noi membri. Condiția este ca oamenii care vor să li se alăture să împărtășească ideile despre o viață cât mai ecologică.
Comunitatea are două opțiuni pentru noii membri: să cumpere o căsuță în sat în care să trăiască sau să se mute într-o căsuță separată de la „EcoVillage”, în care să practice coabitarea cu familiile care deja locuiesc acolo. Pe parcursul anilor, deja trei familii s-au mutat în Rîșcova.
2. Clubul ecologic
Liliana își amintește că, atunci când s-au mutat în sat, au decis să facă un club ecologic în gimnaziu. Împreună cu tinerii, au făcut lecții despre cum să elaboreze și implementeze proiecte, iar asta a dat roade.
Copiii au ales să facă un parc. Pentru organizatori era straniu, pentru că satul este așezat la poalele Codrilor și în jur e foarte multă pădure. Însă argumentarea tinerilor era simplă: pe lângă faptul că nu există niciun fel de infrastructură pentru sărbători, cineva le-ar fi zis: „Să ies cu o prietenă undeva la plimbare, nu-i nicio băncuță în tot satul, în afară de bar, dar eu nu vreau să beau”.
Astfel, tinerii au mers la primărie și au negociat să le fie alocat un spațiu. „Mă bucur că primăria a fost deschisă pentru ideile năstrușnice ale tinerilor”, comentează Liliana.
