Subscribe la telegramul nostru
Telegram

Director de școală: „Dacă nu era autogestiunea financiară, nu am fi cumpărat decât cretă și detergenți”

Director de școală: „Dacă nu era autogestiunea financiară, nu am fi cumpărat decât cretă și detergenți”

La începutul lui 2010 se vorbea tot mai mult despre schimbări nu doar în politică și economie, dar și în domeniul educației. În mai multe strategii de dezvoltare prezentate de Guvern se menționa că era nevoie de reforme care să facă instituțiile de învățământ mai puternice, independente și capabile să ofere studii de calitate.

Astfel, în 2012 este lansat un proiect pilot de trecere a școlilor din raionul Căușeni și Rîșcani la autogestiune financiară. Pentru ca lucrurile să funcționeze, managerii instituțiilor de învățământ au fost instruiți cum să gestioneze bugetul, să facă rapoarte și să comunice eficient atât cu angajații săi, cât și cu părinții. Era vorba de banii publici, iar responsabilitatea a trecut practic în totalitate pe administrația școlilor. 

Proiectul pilot

Implicat în proiectul pilot de trecere la autogestiune financiară a fost și liceul „Meșterul Manole” din satul Sălcuța, Căușeni, care, în prezent are 537 de elevi. „Până atunci, bugetul școlii era atât de monopolizat de Direcția de Învățământ, încât nu știam cât costă dulapul sau masa pe care o cumpărau pentru liceu. Ca să primim birotică sau detergenți, scriam o groază de cereri, iar la sfârșit tot primeam mai puțin decât aveam nevoie. Dar nu ne alintam. Ni se părea că pică daruri din cer. Dar, de fapt, toate astea erau cumpărate din banii școlii, despre care nu știam nimic”, își amintește Liuba Sănduță-Pleșca, directoarea liceului. 

Potrivit ei, trecerea la autogestiune financiară a fost, la început, destul de anevoioasă. Administrației școlii îi era frică să ia decizii privind cheltuirea banilor, lucru pe care nu l-a mai făcut niciodată până atunci. Erau siguri că acest experiment nu va avea o continuitate, se va încheia tot atât de brusc, cum a și început, își spuneau managerii instituțiilor incluse în proiectul pilot.

„Până atunci era monopol. Nu consideram că șefii Direcției de Învățământ vor permite slobozirea frâielor bugetare unor instituții de învățământ”.

Dar lucrurile s-au mișcat încet din loc. Managerii instituțiilor implicate în proiectul pilot au învățat să calculeze un buget, să vină cu prognoze privind cheltuielile suportate pentru anul viitor, să scrie rapoarte și să fie transparenți. „Un șef la Direcția de Finanțe ne spunea:  «Sunteți paznicii banului public și trebuie să-l cheltuiți cu cea mai mare responsabilitate»”, povestește directoarea liceului din satul Sălcuța.De mare ajutor, recunoaște ea, a fost și proiectul „Școala mea”, lansat în decembrie 2013, care, timp de zece ani, a ghidat 100 de școli din întreaga țară să-și facă datele bugetare detaliate, deschise, iar acțiunile de dezvoltare ale instituțiilor le-au transformat într-un proces transparent la care să aibă acces fiecare. 

Astfel, după doi ani de „experiment”, strategia de dezvoltare a educației a prins contur și a fost aplicată și în celelalte raioane. Tot mai multe școli au trecut la autogestiune financiară. Singurul lucru pe care trebuiau să-l facă directorii instituțiilor de învățământ era să aleagă dacă vor funcționa după modelul terțiar sau secundar de gestionare a banilor. 

În cazul modelului terțiar, Direcția de Învățământ, Tineret și Sport este cea care aprobă și discută cu managerii instituțiilor despre toate cheltuielile suportate, în timp ce în cazul modelului secundar, școlile au statut juridic și propriul contabil, iar numărul elevilor ponderați nu este mai mic de 91. Astfel, aceste școli pot să-și gestioneze singure bugetele și doar să prezinte anual fișele instituției, în care să includă date statistice referitor la performanțele școlare, calificarea cadrelor didactice, bugetul alocat și modul de cheltuire a acestuia.

Continuă să citești pe Moldova.org.