Efectele COVID-19 asupra economiei naționale. Datele Băncii Mondiale
Pandemia a lovit o economie ce deja era în declin, relatează bizlaw.md. După creșterea modestă de la sfârșitul anului 2019 și exacerbată de pandemie, activitatea economică a scăzut în primele trei trimestre ale anului 2020, acest lucru fiind determinat în primul rând de reducerea cheltuielilor pentru consum ale gospodăriilor și a variației stocurilor. Concluziile au fost publicate de Banca Mondială.
Pe partea de resurse, măsurile de carantină au oprit comerțul și producția industrială, în timp ce o secetă extremă a afectat agricultura. Numărul populației ocupate a scăzut la cel mai jos nivel din ultimii cinci ani. După încheierea carantinei economia a început treptat să-și revină, dar majoritatea indicatorilor pe termen scurt rămân în teritoriu negativ.
Poziția monetară a ajuns la un nivel minim record. Pe fondul reducerii prețurilor la petrol și a cererii interne, inflația a încetinit semnificativ în 2020, astfel că a ieșit din limita inferioară a coridorului de țintire în luna august. Ca răspuns, Banca Națională a redus rata de bază de 5 ori până la un nou record minim de 2,65 procente. Rata rezervelor obligatorii în lei s-a redus la 32 procente de la o valoare record de 42,5 procente în 2019.
Compresia importurilor a dus la o îmbunătățire a deficitului de cont curent (CC). În prima jumătate a anului 2020, ca urmare a scăderii prețurilor la energie și a cererii interne anemice, importurile s-au contractat cu 16,4 procente, mai determinant decât declinul exporturilor (-7,4 procente) și cel al remiterilor (-4,6 procente). Ca urmare, CC de -4,4% din PIB este de aproape 2,5 ori mai mic decât în aceeași perioadă a anului 2019. Deficitul a fost finanțat în principal prin instrumente de datorie, predominant publice. În septembrie, datoria externă a înregistrat circa 65 procente din PIB. În același timp, rezervele valutare sunt la un nivel confortabil, cel mai înalt din ultimii 15 ani – 3,5 miliarde dolari SUA.
Poziția fiscală s-a deteriorat pe măsură ce economia a intrat în recesiune. Până la sfârșitul lunii octombrie, veniturile au scăzut cu 1,7 procente, impozitul pe venit și TVA la importuri fiind principalele forțe motrice. Cheltuielile publice au crescut pe măsură ce autoritățile au introdus măsuri de atenuare a pandemiei. Prioritatea fiind acordată cheltuielilor sociale, pe când investițiile s-au contractat cu peste 4 procente. Ca urmare, deficitul va ajunge la 4,5 procente din PIB, stimulând creșterea datoriei publice și public garantate cu 4 puncte procentuale până la 31,4 procente din PIB.
