Pentru redobândirea cetățeniei române se propune introducerea probei interviu de cunoaștere a limbii române
Solicitanții de cetățenie română vor fi obligați să cunoască limba română. În acest sens, va fi reintrodusă proba interviului, eliminată anterior. În acest sens, Guvernul de la București a emis o ordonanță de urgență.
Potrivit autorilor modificărilor, principalul motiv care a stat la baza reintroducerii interviului este faptul că, un număr semnificativ de solicitanți de cetățenie române, ai căror ascendenți au fost cetățeni români, nu cunosc la nivel minimal limba română, transmite radiochisinau.md
„Printre măsurile adoptate de natură să permită accelerarea procedurii de redobândire cetățeniei române a fost și cea privind eliminarea interviului prin care se verifica cunoașterea limbii române de către solicitantul de cetățenie, în nota de fundamentare a O.U.G. nr. 36/2009 arătându-se că este vorba de foști cetățeni români care, în mod evident, cunosc deja limba română și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială, așa cum prevede legislația în vigoare. În fapt, însă, s-a dovedit că există o incongruență între ipoteza de la care s-a plecat pentru adoptarea acestei măsuri, respectiv prezumarea cunoașterii limbii române, și realitatea concretă, dovedindu-se, de regulă, cu ocazia depunerii jurământului, că un număr semnificativ de solicitanți de cetățenie, ai căror ascendenți au fost cetățeni români, nu cunosc la nivel minimal limba română”, se arată în nota informativă la proiect.
De asemenea, Autoritatea Națională pentru Cetățenie nu va mai fi obligată să verifice în termen de cinci luni cererile privind redobândirea cetățeniei române. Asta deoarece, profitând de termenul de 5 luni stipulat în lege, mii de solicitanți au acționat în instanță Autoritatea pentru Cetățenie, care a fost nevoită să plătească bani grei pentru cheltuielile de judecată ale reclamanților și să soluționeze la urgență cererile. În perioada 2018 – 2023, Autoritatea Națională pentru Cetățenie a fost chemată în judecată în 6 126 de cauze.
„Este de remarcat și faptul că multe dintre acțiunile în justiție sunt formulate tocmai de titularii unor cereri de cetățenie în legătură cu care există suspiciuni de fals al actelor din dosarul de cetățenie, aceștia fiind tot mai frecvent cetățeni ai unor state din spațiul ex-sovietic în componența cărora nu se regăsesc teritorii care au aparținut în trecut statului român”, au mai semnalat autorii inițiativei legislative.
Proiectul respectiv mai presupune, printre altele, digitalizarea procesului de obținere a cetățeniei române prin dezvoltarea unei aplicații informatice prin care cei care vor să devină cetățeni români vor putea urmări online stadiul soluționării dosarelor.
De asemenea, certificatul de cetățeniei eliberat acum, în format hârtie, va fi înlocuit cu un card electronic, care include un suport de stocare de înaltă securitate în care sunt memorate datele biometrice și date personale ale titularului.
Potrivit autorităților române, scopul modificărilor respective este de a asigura integritatea procesului de dobândire/redobândire a cetățeniei române și de a elimina posibile fraude.
Menționăm că proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative a fost inițiat de Ministerul Justiției de la București. Acesta urmează să fie înaintat Parlamentului României în vederea dezbaterii și adoptării.
Articole similare
