Republica Moldova, la cei 75 de ani de la introducerea sistemului de pensii, arată mai mult tristă decât veselă, analiză
În Republica Moldova, un angajat din sectorul real al economiei întreține două persoane: fie că este vorba despre un bugetar, pensionar sau un beneficiar de prestații și alocații sociale.
Republica Moldova la cei 75 de ani de la introducerea sistemului de pensii, pe care îi va marca la 9 mai, arată mai mult tristă decât veselă. Republica Moldova se poate angaja să asigure unui om o bătrânețe decentă, doar dacă semnează Convenția Organizației Internaționale a Muncii, care prevede asigurarea unei pensii egală cu 40% din salariul mediu lunar pe economie și nu 20% cum este în prezent.
„O țară este sau nu civilizată în funcție de atitudinea pe care o are față de copii și față de bătrâni. O țară care nu-și poate respecta bătrânii, nu poate să le garanteze un trai decent, să le ofere o pensie de circa 40% din salariul mediu lunar pe economie este departe de a fi una civilizată. Din nefericire, acest lucru se întâmplă, deoarece în Republica Moldova numărul celor care lucrează este cu mult mai mic decât numărul celor pensionați. Anual, 35 de mii de cetățeni decid să părăsească țara. La fiecare moldovean care lucrează în țară, în sectorul real al economiei, avem doi moldoveni care muncesc peste hotare”, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, în cadrul unei noi ediții a emisiunii „Analize Economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Privesc.eu.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 1952 OIM a aprobat Convenția prin care țările semnatare s-au angajat să ofere cetățenilor la bătrânețe 40% din veniturile ratate de pe urma pensionării. La această Convenție România a aderat în 2009, Federația Rusă în 2019, alte 55 de țări au aderat pe tot acest parcurs. Republica Moldova încă nu este gata să adere la Convenția care asigură cetățeanului moldovean un trai decent la bătrânețe.
„Noi nu trebuie să spunem că pensia în Republica Moldova trebuie să fie ca în Elveția sau ca în Germania. Cetățeanul Republicii Moldova trebuie să se simtă confortabil în țara lui. Pe lângă salariul pe care îl avem noi în Republica Moldova, oamenii au și alte venituri, de până la 10%. Respectiv, dacă în prezent salariul mediu lunar pe economie este de circa 8 mii de lei, alte 10% – 800 de lei, 40% din 8800 de lei sunt aproape 3500 de lei. Asta trebuie să fie pensia medie în Republica Moldova. Ea, din păcate, este de două ori mai mică, este de 2 mii de lei”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul susține că în Republica Moldova sistemul de indexare al pensiilor este unul foarte vicios. Doar modificarea lui în 2017 a dus la aceea că în 2021 pensia medie lunară a ajuns să fie mai mică cu 200 de lei, față de pensia care trebuia să fie conform sistemului vechi de indexare. Astfel, anul acesta cetățenii Republicii Moldova vor primi cu 2400 de lei mai puțin decât ar fi primit până la modificările din 2017.
Economistul afirmă că în Republica Moldova 40% din bugetul asigurărilor sociale este subvenționat din bugetul de stat, ceea ce înseamnă că banii colectați de la oamenii care lucrează nu ajung pentru a plăti pensia. Din acest motiv, bugetul de stat este nevoit să banii prevăzuți pentru alte cheltuieli și să-i dea pentru pensii. „În Republica Moldova o persoană care lucrează în sectorul real al economiei trebuie să întrețină alte două persoane”, a afirmat economistul.
Veaceslav Ioniță mai spune că pensia medie pentru limită de vârstă în Republica Moldova, aparent, a crescut constant. În 2010 era 800 de lei, în prezent este 2067 de lei, ceea ce înseamnă că a fost majorată mai puțin de 2,5 ori. Însă, spune Veaceslav Ioniță, în 2010 salariul mediu pe economie în Republica Moldova era de 2972 de lei, în 2020 acesta a ajuns la 8100 lei. O creștere de 2,75 ori. Iar pensia a crescut doar de 2,34 ori. „Avem o scădere a pensiei comparativ cu salariul, lucru care face ca pensionarii noștri să o ducă din ce în ce mai greu. Situația s-a agravat după anul 2017, când la noi s-a modificat sistemul de indexare al pensiei. Anul trecut, după două indexări, pensia a crescut cu 5,2%, iar dacă era legea veche trebuia să crească cu 9,9%”, a spus economistul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, sistemul actual de indexare al pensiilor presupune racordarea acestora la rata inflației. Astfel, dacă se ia inflația pentru trei ani este ca și cum statul ar spune că „vă garantăm doar că veți trăi nu mai rău ca anul trecut”. „De fapt, statul în 2017 a constatat că el nu mai asigură o creștere a pensiilor din cauza că nu sunt bani și asigură o ușoară creștere la cei care au cea mai mică pensie”, a spus Veaceslav Ioniță.
Chiar dacă în prezent se face indexarea pensiilor după rata inflației, totuși în 2021 este o situație favorabilă. În 2020 a fost cea mai mică rată a inflației. Și dacă este 3,89% creșterea pensiilor în comparație cu rata inflației de 0,4%, pensionarii vor avea o creștere reală a pensiei în 2021. Iar dacă vom avea o inflație mare anul viitor și din nou se va lua în calcul inflația din 2020 atunci riscul e ca anul viitor pensia să crească mai puțin decât rata inflației și pensionarii vor deveni și mai săraci. „Pe pensionarii noștri, în fiecare an de aflare la pensie, această indexare îi face din ce în ce mai săraci, iar asta duce la aceea că la noi pensia comparativ cu salariul scade cu fiecare an”, afirmă expertul.
Veaceslav Ioniță afirmă că în Republica Moldova are loc o discriminare a pensionarului în funcție de numărul de ani aflați la pensie. Cel care a ieșit la pensie în 2010 și avea o pensie egală cu 40% din salariul mediu lunar pe economie, acum din cauza indexării, pensia lui comparativ cu salariul mediu pe țară scade. „Când un pensionar se află în a doilea an la pensionare, pensia lui este egală cu 38% din salariul mediu lunar pe economie, când este în al optulea an – el primește 30%. În 10 ani de pensionare – el ajunge să primească 27%, iar în al treisprezecelea an la el pensia ajunge să fie de 2 ori mai mică decât salariul mediu lunar pe economie. Cu cât mai mulți ani omul se află la pensie cu atât pensia lui este mai mică”, susține Veaceslav Ioniță.
În opinia expertului, statul Republica Moldova parcă ar spune că „dacă ai ieșit la pensie ai grijă și să mori mai repede, că noi avem grijă să-ți micșorăm pensia”. Totuși, anul 2021 este pentru prima dată când pensia medie în Republica Moldova, în valori reale, va depăși pensia maximă care a fost vreodată în Republica Moldova, cea din 1985, când pensia cetățeanului moldovean, recalculată în lei la valoarea zilei de astăzi, constituia 2103 lei. Potrivit economistului, în anul 1970 un moldovean primea o pensie egală cu 1195 de lei, deoarece pe timpul URSS se încerca ca pensia să ajungă lunar la nivelul de 40% din salariul mediu pe economie.
Expertul mai menționează că în 2021, pentru prima dată, valoarea reală a pensiei plătită în Republica Moldova va depăși valoarea maximă din perioada Uniunii Sovietice. Din 1985 și până în anul 2000, în Republica Moldova s-a petrecut cea mai mare tragedie, atât la nivel de salarii, cât și la nivel de pensii, iar cei mai afectați au fost pensionarii. Timp de 15 ani pensia reală constant a scăzut, inclusiv în anul 2000, când pensia, recalculată la ziua de astăzi, era de aproape 380 de lei. Cea mai accelerată recuperare a fost asigurată în perioada 2000-2005. După a fost o creștere mai lentă a pensiilor, iar cea mai lentă creștere a fost în perioada 2010-2015. Acum pensia medie lunară este de 2067 de lei, iar până la sfârșitul anului aceasta va fi la nivelul de 2200-2300 de lei, estimează economistul. Potrivit lui, la baza creșterii se va lua indexarea din aprilie, apoi este vorba de noile categorii de pensionari care pentru început vor avea pensii mai mari și în felul acesta anul 2021 va fi primul an când puterea de cumpărare reală a pensionarului va depăși ușor nivelul maxim care a fost în anul 1985.
În opinia lui Veaceslav Ioniță, faptul că pensionarii o duc greu se vede din bugetul asigurărilor sociale, care pentru acest an este de 25,8 miliarde de lei. Primele de asigurări sunt de doar 15 miliarde de lei. 10,5 miliarde de lei sunt banii care vin din bugetul de stat și reprezintă 40% din toți banii de care are nevoie bugetul asigurărilor sociale. Este un buget „găuros”, în timp ce numărul de salariați este micuț. „Eu îmi imaginez că avem 100 de salariați din sectorul real. La fiecare angajat din sectorul real al economiei revin 2 persoane întreținute, fie că este bugetar, fie că este pensionar sau este susținut social din partea statului. Nu este posibil în nici o țară din lume ca un om salariat să întrețină alte 2 persoane”, a conchis Veaceslav Ioniță.
