Sfântul Ilie: Tradiții și superstiții păstrate în Republica Moldova
La data de 2 august, creștinii ortodocși din Republica Moldova sărbătoresc Sfântul Ilie, cunoscut și ca Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, o figură importantă în religia creștină. Această sărbătoare este marcată cu diverse tradiții, obiceiuri și superstiții, păstrate cu grijă de-a lungul generațiilor.
Sfântul Ilie este considerat ocrotitorul recoltelor, al ploilor și al tunetului. Conform tradiției, el a adus ploaia după o secetă îndelungată, salvând poporul Israel de foamete. De asemenea, este asociat cu imaginea fulgerului și a trăsnetului, fiind văzut ca un simbol al puterii divine.
Tradiții și obiceiuri:
- Slujba religioasă: Ziua începe cu participarea la slujba religioasă din biserică, unde se sfințesc fructele și legumele noi.
- Masa festivă: Se pregătește o masă bogată cu preparate tradiționale, din care nu lipsesc prăjiturile cu nuci și în special castraveții cu miere, considerate ofrande pentru Sfântul Ilie.
- Vizitarea rudelor și prietenilor: Este un moment prilej pentru a petrece timp cu cei dragi și a le oferi din belșugul recoltei.
- Adunarea plantelor medicinale: Se crede că plantele culese în această zi au proprietăți curative sporite.
- Focuri de tabără: Seara, se aprind focuri de tabără, în jurul cărora se spun povești și se cântă doine.
Superstiții:
- Nu se spală rufele: Se crede că apa de ploaie adusă de Sfântul Ilie este sfințită și are puteri purificatoare.
- Nu se muncește câmpul: Se consideră că Sfântul Ilie se află pe cer și ar putea pedepsi cei care lucrează pământul.
- Nu se aruncă gunoiul: Se crede că ar putea atrage ghinion.
- Se observă cerul: Se spune că dacă se văd fulgere, este un semn bun, aducând belșug și prosperitate.
Sărbătoarea Sfântului Ilie este o punte de legătură între credință, tradiție și natură, oferind un moment de bucurie și comuniune pentru comunitățile din Republica Moldova.