Guvernul anunță un pachet de măsuri pentru eliminarea practicilor de remunerare exagerată din instituțiile și întreprinderile publice, urmărind o legătură mai clară între salarii, competențe și rezultatele obținute.
La solicitarea prim-ministrului Vasile Tofan, Executivul a analizat nivelul remunerării în 125 de instituții, autorități și întreprinderi publice, care însumează 39.796 de angajați. Potrivit Guvernului, problema nu este una generalizată, ci este concentrată într-un număr redus de entități și funcții, însă cazurile de remunerare nejustificat de mare și lipsa unei legături clare cu performanța impun intervenții.
Datele analizei arată că:
- 85,8% dintre angajați au salarii nete de până la 20.000 de lei;
- 55,6% câștigă sub 10.000 de lei net;
- 30,2% au salarii între 10.000 și 20.000 de lei net;
- 8,9% primesc între 20.000 și 30.000 de lei net;
- 4,3% au remunerații între 30.000 și 50.000 de lei net.
În același timp, 439 de persoane (1,1% din total) încasează peste 50.000 de lei net pe lună, iar 152 dintre acestea (0,38% din total) depășesc 80.000 de lei net lunar.
Remunerația medie netă în instituțiile analizate este de aproximativ 11.900 de lei, iar mediana este de aproximativ 9.000 de lei.
Guvernul arată că cele patru autorități independente de reglementare, care însumează 1.005 angajați (2,5% din total), au salarii de peste două ori mai mari decât restul instituțiilor publice și de aproximativ patru ori și jumătate mai mari decât întreprinderile de stat.
Din cele 439 de posturi cu salarii de peste 50.000 de lei net:
- 180 se regăsesc în autoritățile independente;
- 130 în întreprinderile de stat;
- 51 în societățile cu capital public;
- 47 în instituțiile publice;
- 31 în unitățile de implementare a proiectelor.
Totodată, Banca Națională a Moldovei și MOLDATSA cumulează împreună 226 dintre cele 439 de poziții cu salarii de peste 50.000 de lei, adică peste jumătate din total.
Analiza Executivului indică trei cauze principale care permit apariția acestor diferențe.
În primul rând, în unele entități, conducătorii influențează direct sau indirect stabilirea propriei remunerații, iar consiliile de administrație nu exercită suficient control. Totodată, comitetele de remunerare sunt opționale, iar membrii consiliilor pot cumula mai multe mandate.
În al doilea rând, lipsește un registru central al remunerațiilor, o raportare standardizată a întregului pachet salarial și un mecanism de control bazat pe risc. În plus, plafoanele salariale pot fi ocolite prin acordarea de sporuri, beneficii sau plăți din profit.
În al treilea rând, Guvernul constată că, deși contractele de management prevăd formal criterii de performanță, acestea sunt aplicate insuficient. Țintele nu sunt întotdeauna stabilite înainte de perioada de evaluare, lipsesc indicatorii multianuali, iar mecanismele de suspendare, amânare sau recuperare a bonusurilor sunt slabe.
„Nu putem conta pe încrederea oamenilor fără a face curățenie într-un subiect atât de important. Vrem să adresăm excesele, dar trebuie în același timp să ne asigurăm că nu vom pedepsi competența. Statul trebuie să poată atrage profesioniști, inclusiv în domenii foarte specializate. Dar un salariu mare trebuie să poată fi explicat: prin complexitatea muncii, rezultate, responsabilitate și integritate. Nu acceptăm remunerații stabilite netransparent, de cei care le încasează, fără obiective clare și fără răspundere. Intervenim țintit, dar hotărât, acolo unde există excese”, a declarat prim-ministrul Vasile Tofan.
Executivul va interveni direct în agențiile guvernamentale, instituțiile subordonate, întreprinderile de stat și societățile în care statul este fondator sau acționar, prin acte normative, decizii ale fondatorului, mandate acordate reprezentanților statului și revizuirea contractelor de management.
În cazul Băncii Naționale a Moldovei, Comisiei Naționale a Pieței Financiare, ANRE și ANRCETI, care beneficiază prin lege de autonomie, Guvernul nu poate modifica politicile salariale prin decizie administrativă. Analiza va fi transmisă conducerii acestor instituții și Parlamentului, cu solicitarea adoptării unor standarde similare de transparență și guvernanță.
Pachetul de măsuri este structurat pe trei direcții principale.
Agenția Proprietății Publice și autoritățile fondatoare vor verifica aproximativ 100 dintre cele mai mari pachete de remunerare, inclusiv salariul de bază, bonusurile, ajutoarele materiale, beneficiile și plățile din profit.
Pe perioada verificărilor, pentru funcțiile cu remunerații care depășesc echivalentul a trei salarii medii pe economie, Guvernul va propune suspendarea acordării de noi premii unice, premii anuale sau plăți similare, fără a afecta drepturile deja dobândite.
Totodată:
- conducătorii și adjuncții instituțiilor publice, ai unităților de implementare a proiectelor și ai companiilor cu capital public care depășesc acest prag nu vor mai beneficia de ajutor material anual;
- în anul 2026, demnitarii, membrii cabinetelor și funcționarii publici desemnați în consiliile entităților cu capital public nu vor mai primi recompense din profitul net, peste indemnizația de participare stabilită.
Guvernul va crea o platformă unică în care vor fi publicate funcțiile, intervalele salariale, componentele remunerației și regulile de acordare, într-un format comparabil și ușor de înțeles, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal.
În plus:
- întreprinderile și societățile cu capital public vor publica trimestrial rezultatele financiare și operaționale;
- agențiile și instituțiile publice vor raporta cel puțin semestrial, astfel încât remunerația conducerii să poată fi analizată în raport cu performanța.
Executivul va propune modificări legislative care prevăd:
- limitarea consiliilor de administrație, de regulă, la cel mult trei membri, iar în cazuri justificate la maximum cinci;
- posibilitatea ca un demnitar sau funcționar public să reprezinte statul într-un singur consiliu și pentru cel mult două mandate;
- plafonarea indemnizației lunare a reprezentantului statului într-un consiliu la un salariu minim pe țară;
- eliminarea consiliilor din întreprinderile și societățile cu capital public de dimensiuni reduse, supravegherea revenind fondatorului;
- eliminarea comisiilor de cenzori, atribuțiile urmând să fie preluate de consilii și comitetele de audit sau, după caz, de fondator;
- interzicerea posibilității ca administratorii sau persoanele cu funcții executive să își stabilească ori să își aprobe singuri premii, sporuri sau alte beneficii;
- aplicarea plafoanelor asupra întregului pachet de remunerare, inclusiv bonusuri, indemnizații, plăți din profit, asigurări, automobile, locuințe, credite preferențiale și alte avantaje;
- introducerea unor contracte de management cu obiective și indicatori măsurabili, stabiliți înainte de evaluare, precum și mecanisme de suspendare sau recuperare a bonusurilor;
- verificări ale Inspectoratului Control Financiar de Stat în cazul depășirii plafoanelor sau al creșterilor nejustificate ale remunerației variabile;
- posibilitatea declarării ca nule a plăților nelegale, cu restituirea sumelor și tragerea la răspundere a celor care le-au aprobat.
În cazul autorităților independente, Guvernul va propune Parlamentului și organelor lor de conducere un cadru de transparență și raportare adaptat statutului lor legal.
Propunerile vor fi consultate cu autoritățile fondatoare, reprezentanții angajaților, experții în guvernanță corporativă, autoritățile independente și societatea civilă.
Implementarea este prevăzută în trei etape:
- lansarea verificării contractelor și a plăților discreționare;
- publicarea platformei cu informațiile privind remunerarea și a rapoartelor standardizate;
- adoptarea modificărilor legislative privind consiliile, comisiile de cenzori, plafoanele salariale, contractele de management și mecanismele de control.
Potrivit Guvernului, obiectivul este corectarea exceselor acolo unde acestea există, fără afectarea majorității angajaților din sectorul public și fără diminuarea capacității instituțiilor de a atrage specialiști, astfel încât fiecare leu cheltuit pentru remunerare să poată fi justificat prin responsabilitate, rezultate și merit.
