S-a născut în Austria, dar a ales România: povestea unui tânăr fermier care a construit o afacere fără credite

S-a născut în Austria, dar a ales România: povestea unui tânăr fermier care a construit o afacere fără credite
sursa: agerpres.ro

 Alex Culda, un tânăr de 29 de ani din comuna Livada, județul Arad, demonstrează că o fermă modernă poate fi dezvoltată fără credite bancare, prin investiții din profitul propriu, energie verde și procesarea locală a laptelui. Deși s-a născut în Austria, acesta a ales să-și construiască viitorul în România, unde a dezvoltat o afacere de familie bazată pe creșterea oilor din rasa Lacaune și producerea a aproximativ 20 de sortimente de lactate.

Alex a locuit în Austria până la vârsta de 7 ani, când părinții săi, originari din județul Arad, au decis să revină în România pentru ca băiatul să înceapă școala aici. Până atunci, el vizitase țara doar ocazional, pentru a-și vedea bunicii.

Adaptarea a fost mai ușoară decât se aștepta.

„Nu doar că m-am adaptat ușor, dar mi-a plăcut mai mult în satul părinților. Am găsit acea căldură umană pe care nu prea o găsești la austrieci, ei sunt oameni mai reci. Acolo nu am avut prieteni foarte apropiați”, a povestit Alex pentru AGERPRES.

Deși familia nu avea tradiție în agricultură, tânărul a ales să lucreze cu animalele și să-și construiască propria afacere. A urmat Facultatea de Zootehnie la Timișoara, iar părinții săi au ajuns să-i susțină planurile.

Mama sa, Delia, mărturisește că inițial și-ar fi dorit pentru fiul ei o profesie mai ușoară, într-un birou, dar s-a bucurat că acesta și-a continuat studiile și a decis să construiască ceva de la zero. Alex, în schimb, spune că nu s-a văzut niciodată lucrând într-un birou. Când era copil, visa să devină șofer pe o mașină de gunoi sau să lucreze pe un excavator.

De la 15 stupi de albine la o fermă de oi Lacaune

Primul pas în antreprenoriat l-a făcut la aproximativ 16 ani, când și-a dorit să crească albine. Tatăl său i-a cumpărat primii 15 stupi, iar rezultatele l-au încurajat să continue.

„După vreo doi ani, am avut o producție de miere de o tonă, de la 40 de stupi, iar asta m-a încurajat. Mi-am dat seama că poate fi profitabil să faci ceva pe cont propriu și m-am gândit să mă extind”, a povestit tânărul.

Ulterior, la sugestia unui prieten, s-a orientat spre creșterea oilor din rasa franceză Lacaune. Cei doi au mers la o fermă din Austria, de unde Alex a cumpărat primele animale: 25 de oi și un berbec.

Rasa nu era foarte răspândită în România la acea vreme, însă s-a dovedit potrivită pentru obiectivele sale. Potrivit lui Alex, oile Lacaune pot produce între doi și trei litri de lapte pe zi, comparativ cu aproximativ 300–400 de mililitri în cazul oilor din rasa Țurcană.

„Era o rasă mai exotică, dar între timp mulți fermieri români au ales-o”, a explicat acesta.

Astăzi, ferma din comuna Livada funcționează după un model bazat pe selecția animalelor și pe calitatea producției. Alex crește aproximativ 60 de oi Lacaune și păstrează în efectiv animalele care corespund criteriilor sale de performanță. Sunt selectate oile cu fătări de calitate și cu o producție de peste 350 de litri de lapte într-o perioadă de lactație.

Aproximativ 20 de sortimente de lactate, produse în propria fermă

Pentru Alex, procesarea laptelui reprezintă una dintre componentele importante ale afacerii. În loc să vândă laptele ca materie primă marilor procesatori, acesta a ales să producă și să comercializeze direct lactate.

În atelierul amenajat la fermă, laptele de oaie este transformat în caș, cașcaval maturat în vid, creme tartinabile, brânzeturi și iaurturi artizanale. În total, Alex și mama sa produc aproximativ 20 de sortimente.

Delia se implică zilnic în activitatea fermei și se ocupă îndeaproape de procesarea lactatelor, folosind instalații speciale achiziționate pentru această activitate.

La început, produsele erau vândute vecinilor. Ulterior, prin recomandări și promovare pe rețelele de socializare, numărul clienților a crescut, iar Alex a început să livreze produsele direct la domiciliul cumpărătorilor din județ.

În urmă cu un an, tânărul a amenajat și o căsuță în satul Sânleani, unde a instalat frigidere cu produsele fermei. Clienții își pot alege singuri produsele și lasă banii într-o cutie.

„Nimeni nu a plecat fără să plătească. Oamenii își iau restul singuri din cutie, dacă este vreo problemă că nu au suficienți bani, mă sună și îmi spun că îmi vor aduce diferența”, spune Alex.

Fermă construită fără credite și alimentată cu energie solară

Ferma se întinde pe o suprafață de șapte hectare și a fost construită exclusiv din banii familiei. Alex nu a apelat la credite bancare, iar profitul obținut a fost reinvestit în dezvoltarea afacerii.

Pentru a reduce cheltuielile cu utilitățile, tânărul a investit într-o centrală fotovoltaică dotată cu baterii de stocare.

„Mi-am dat seama că o mare parte din câștiguri mergea pe plata facturilor la utilități, așa că am decis să investesc pentru a-mi câștiga independența”, a explicat el.

În zilele însorite, ferma este independentă energetic. Panourile solare asigură energia necesară pentru echipamentele de muls, tancurile de răcire a laptelui și camerele frigorifice în care sunt maturate brânzeturile.

Ziua de lucru începe la ora 7:00 și continuă până seara, cu pauze scurte pentru rezolvarea problemelor administrative și comerciale. Programul îi lasă puțin timp pentru viața socială, iar prietenii săi, care au ales alte profesii, inclusiv în domeniul IT, nu îi înțeleg întotdeauna stilul de viață.

„Prietenii nu prea mă înțeleg, ei au ales alte profesii, cum ar fi IT. Drumurile noastre s-au cam despărțit, dar asta și pentru că nu prea mai am timp de socializare”, a povestit fermierul.

Birocrația și lipsa sprijinului, printre dificultățile întâmpinate

În pofida rezultatelor obținute, Alex spune că activitatea unui mic producător vine și cu obstacole, de la dificultățile întâmpinate în relația cu instituțiile statului până la accesul limitat la sprijin financiar.

Potrivit tânărului, ajutoarele pentru crescătorii de animale sunt condiționate de deținerea unui efectiv de cel puțin 150 de capete, criteriu care dezavantajează fermele mici, chiar și atunci când acestea au o producție ridicată.

„Dacă am treabă la vreo instituție de trei ori, de două ori lucrurile nu merg bine. Nici ajutor financiar nu avem. Statul român acordă sprijin doar de la 150 de capete în sus, nu ține cont de producție, ci doar de numărul animalelor. Eu cu 60 de oi Lacaune și o bună gestiune la fermă produc mai mult decât un cioban cu 300 de oi din rasă românească, dar nu primesc același sprijin. La facultate am învățat tocmai că un efectiv mic gestionat corect aduce mai multă performanță, însă asta nu se vede în instituțiile statului”, a declarat Alex.

Acesta își amintește și de situațiile în care a fost amendat pentru că și-a vândut produsele direct în piață, după ce solicitase un loc în halele agroalimentare, fără să primească unul.

Tânărul recunoaște că au existat momente în care s-a gândit să renunțe sau să plece în Germania ori Austria, țări ale căror limbi le cunoaște. Consideră însă că dezvoltarea propriei afaceri îi oferă o satisfacție pe care nu ar fi avut-o neapărat dacă ar fi lucrat în străinătate ca angajat.

„Am mai avut momente în care m-am gândit că aș putea să plec în Germania sau Austria. Cunoscând limba, puteam să mă înscriu acolo la o universitate și să-mi croiesc alt drum în viață, dar poate nu aș fi avut satisfacția de acum, când am reușit să dezvolt o afacere de familie. În străinătate aș fi fost fermier doar dacă eram angajatul cuiva, pentru că e greu să începi de la zero dacă ești imigrant. Chiar și să cumperi o bucată de pământ e greu, pentru că localnicii au prioritate”, a mărturisit acesta.

Planuri pentru o fermă de familie

Alex consideră că România oferă în continuare oportunități pentru antreprenorii din agricultură, în special datorită cererii pentru produse locale, obținute prin procesare proprie.

Mesajul său pentru tinerii care se gândesc să plece din țară este să analizeze bine această decizie înainte de a face pasul.

„Să se gândească de două ori înainte să plece din țară”, le transmite el.

Pe viitor, Alex își dorește să păstreze ferma la scară familială, fără să o transforme într-o întreprindere industrială de mari dimensiuni. Planurile sale includ îmbunătățirea geneticii efectivului de oi Lacaune și diversificarea sortimentelor de brânzeturi maturate.

„Am o turmă mică, însă mi-am dorit să aleg calitatea, înainte de cantitate”, a concluzionat tânărul.

Povestea lui Alex Culda arată cum studiile de specialitate, selecția animalelor, procesarea laptelui și investițiile în energie regenerabilă pot contribui la dezvoltarea unei afaceri agricole. În comuna Livada, tânărul a ales să construiască în România un business de familie, bazat pe propriile resurse și pe controlul întregului proces, de la creșterea animalelor până la produsul ajuns la client.

ziuadeazi.md
Susțineți financiar proiectul nostru