Studenții care se pregătesc să devină profesori, învățători sau educatori ar urma să desfășoare practica pedagogică din primul an de studii, sub îndrumarea unor cadre didactice cu experiență. La absolvire, aceștia vor susține inclusiv o probă practică de predare, pentru a-și demonstra competențele profesionale. Prevederile se regăsesc în noua Concepție de formare inițială a cadrelor didactice, prezentată astăzi, 15 octombrie, de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, și directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership (INEL), Viorica Andrițchi.
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) propune aplicarea noului model începând cu anul de studii 2027–2028, pentru tinerii admiși la programele din domeniul științelor educației în universitățile din țară. Studenții care urmează deja aceste programe își vor încheia studiile în baza cerințelor actuale.
„Schimbările urmăresc să consolideze pregătirea practică a viitoarelor cadre didactice, astfel încât acestea să acumuleze experiență de lucru cu copiii înainte de angajare și să poată răspunde mai bine nevoilor de învățare ale acestora”, a declarat Dan Perciun.
Concepția a fost elaborată în baza analizei programelor Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, Universității de Stat din Moldova și Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți, precum și a modelelor de formare a cadrelor didactice din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. Totodată, au fost evaluate nevoile profesionale ale peste 1.000 de tineri care au absolvit programele din domeniul științelor educației în ultimii trei ani.
Analiza a evidențiat că în prezent conținuturile predate viitorilor pedagogi diferă de la o instituție la alta. În același timp, chiar și studenții cu rezultate academice bune întâmpină dificultăți în aplicarea cunoștințelor teoretice în practică, atunci când trebuie să predea în fața unei clase de elevi. Pentru a răspunde problemelor identificate, Concepția propune un plan cadru comun pentru toate universitățile care pregătesc viitori pedagogi. Acesta ar urma să includă cinci componente de bază: specialitatea, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea. Astfel, studentul ar urma să învețe un conținut de specialitate, să studieze cum îl poate explica elevilor, să exerseze predarea, să observe impactul asupra rezultatelor elevilor și a stării lor de bine și să-și îmbunătățească strategia.
Practica pedagogică ar urma să fie organizată progresiv, din semestrul I al primului an de studii. Studenții vor trece de la observarea lecțiilor și participarea la activități educaționale la predarea unor secvențe de lecție, predarea ghidată și, ulterior, predarea independentă asistată.
Concepția prevede constituirea unei rețele naționale de instituții-bază de practică pedagogică, aprobate prin ordinul MEC. Acestea vor fi selectate după criterii de calitate și vor asigura îndrumarea studenților de către mentori care au urmat un program special de formare.
Profesorii universitari și mentorii din instituțiile partenere vor planifica împreună activitățile, vor observa lecțiile și vor evalua rezultatele practicii. Studenții vor participa și la seminare de reflecție, în cadrul cărora vor analiza experiențele de predare, dificultățile întâmpinate și soluțiile de îmbunătățire.
Conform modelului propus în Concepție, formarea viitorilor profesori va fi consolidată pe dimensiunea didacticii și a psihopedagogiei, adică oferim mai mult spațiu pentru a sprijini viitorii profesori în a învăța cum să faciliteze învățarea disciplinei de către elevi, cum să adapteze metoda de predare la nevoile individuale ale fiecărui elev.
Concepția propune și schimbarea evaluării la absolvire, prin trei probe: o probă practică de predare, o probă integratoare și teza de licență sau de master. În cadrul probei practice, absolventul va susține o lecție, evaluată după criterii clare, apoi va analiza propria activitate: ce obiective a urmărit, ce a reușit, unde au apărut dificultăți și ce ar schimba. Proba integratoare va verifica modul în care acesta combină cunoștințele de specialitate cu didactica, psihopedagogia și evaluarea pentru a răspunde unor situații reale din clasă. Teza va avea caracter aplicativ și va demonstra capacitatea de a analiza o problemă din educație, de a utiliza date și de a propune soluții pentru îmbunătățirea predării.
Noul model propune un traseu de profesionalizare de trei ani la licență și doi ani la masterat, cu roluri clar delimitate pentru cele două cicluri. Licența va asigura fundamentul de specialitate, psihopedagogic și didactic, iar masteratul va aprofunda pregătirea și va dezvolta autonomia profesională, capacitatea de cercetare și de gestionare a situațiilor educaționale complexe.
Persoanele care vor intra în profesie cu studii de licență ar avea la dispoziție cel mult cinci ani de la prima încadrare pentru a finaliza masteratul corespunzător traseului de calificare. Mecanismele concrete de implementare vor fi stabilite prin actele normative ulterioare.
Documentul prevede și posibilitatea de acces în profesie pentru absolvenții altor domenii de formare, prin modulul psihopedagogic, programe de calificare sau recalificare și masterate didactice complementare.
Incluziunea, siguranța copiilor, colaborarea cu părinții și utilizarea responsabilă a tehnologiei, inclusiv a inteligenței artificiale, vor fi abordate pe întregul parcurs al formării. Studenții vor învăța să adapteze sarcinile la nevoile copiilor, să colaboreze cu familia și specialiștii de sprijin și să folosească tehnologia pentru proiectarea lecțiilor, evaluare și analiza progresului elevilor.
Noul model completează măsurile MEC pentru îmbunătățirea pregătirii și susținerea viitoarelor cadre didactice. Începând cu admiterea din 2026, media minimă de acces la studiile superioare de licență în domeniul științelor educației a fost majorată de la 6,5 la 7.
Din 1 septembrie 2026, bursele pentru studenții din acest domeniu au crescut cu 40%, ajungând la 4.565 de lei lunar pentru categoria I, 3.900 de lei pentru categoria a II-a și 3.565 de lei pentru categoria a III-a, în funcție de rezultatele academice. Studenții care învață cu frecvență, pe locuri bugetare, beneficiază de burse pe tot parcursul studiilor, cu respectarea condițiilor de eligibilitate, fără plafonarea numărului de beneficiari.
După absolvire, tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, în funcție de studiile absolvite, disciplina predată și localitatea de angajare. Măsurile de sprijin includ reducerea normei didactice la 75% și asistența unui mentor în primii cinci ani de activitate.
În anul de studii 2025-2026, în domeniul general de studii Științe ale educației au fost înscriși 7.922 de studenți, dintre care 5.680 la licență și 2.242 la masterat.
