UE // Vor fi sporite măsurile de reziliență la schimbările climatice în Aria Naturală Protejată Rezervația Biosferei „Prutul de Jos”
Un eveniment în aer liber a avut loc la 25 mai 2021, în zona Rezervației Biosferei „Prutul de jos” (RBPJ), fiind organizat în cadrul proiectuluiConsolidarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice în Rezervația Biosferei „Prutul de Jos”, finanțat de Agenția Austriacă de Dezvoltare (ADA) din fondul Programului Austriac de Dezvoltare și Cooperare (ADC).
Activitatea a întrunit reprezentanți din cadrul Agenției Austriece de Dezvoltare, autorități publice locale, agenți economici, reprezentanți din comunitățile cuprinse în zona Rezervației Biosferei, precum și cele două echipe de implementare a proiectului: AO EcoContact și Centrul de Consultanță Ecologică (CCE) Cahul.
“Pe parcursul ultimilor ani, protecția mediului, conservarea biodiversității și susținerea întru generarea de servicii ecosistemice a reprezentat un domeniu important, cu angajamente în continuă creștere, pentru ADC în Republica Moldova. De aceea, împreună cu de partenerii de implementare a proiectului – AO EcoContact și CCE Cahul – suntem bucuroși să oferim sprijin autorităților locale, pentru ca acestea să poată gestiona în mod eficient resursele din cadrul Rezervației Biosferei „Prutul de Jos”, ținând cont de impacturile schimbărilor climatice; totodată, susținem comunitățile și populația locală să își sporească capacitățile de adaptare la schimbările climatice”, a menționat Dnul Gunther Zimmer, Șeful Oficiului ADC în Chișinău.
Unul dintre punctele principale de pe agenda zilei a fost prezentarea Raportului de Evaluare a Vulnerabilității Climatice, elaborat de AO EcoContact în cadrul proiectului sus-numit, finanțat din fonduri austriece. Raportul include un rezumat al rezultatelor evaluării cu privire la vulnerabilitatea climatică a Rezervației Biosferei „Prutul de Jos”. Evaluarea se bazează pe o serie de aspecte tematice legate de situația actuală, sondajul de opinie cu privire la percepția populației despre valoarea Zonei, tendințe, domenii și perspective precum hidrometeorologia și dezastrele naturale, specii și ecosisteme, economie, condiții de trai și aspecte sociale – toate reflectate în Studiu:
„Zona Prutului de Jos, care găzduiește ecosisteme unice, specifice unei zone umede și lacuri cu numeroase specii valoroase, astăzi amenințate, se confruntă cu vreme mai caldă și mai aridă, cantitatea apei a scăzut în râuri și lacuri, iar extremele climatice sunt tot mai drastice: de la inundații imprevizibile la incendii forestiere devastatoare. Peste 100 de specii din Rezervația Biosferei Prutului de Jos sunt deosebit de vulnerabile la schimbările climatice și vor fi necesare măsuri specifice pentru a supraviețui acestora. Habitatele fragile vor trebui protejate, acolo unde este posibil, extinse, și conectate între ele. (…) Trebuie să se acorde o atenție deosebită lacurilor Beleu și Manta din inima Rezervației, pentru a menține nivelul scăzut al apei și pentru a contracara alte efecte negative, adesea fără legătură cu schimbările climatice – o amenințare existențială pentru aceste corpuri de apă unice sunt deșeurilor excesive, braconajul și chiar extracția petrolului. Schimbările climatice vor altera, de asemenea, condițiile de viață și mijloacele de trai ale oamenilor, iar locuitorii din nouă sate din cadrul RBPJ vor trebui să identifice modalități pentru a-și construi vieți mai durabile și mai rezistente la climă. Acest lucru poate însemna modificări ale modului de organizare a agriculturii, turismului, comerțului și altor activități.” – se arată în Studiu.
Prezentarea Studiului a scos în evidență rezultatele unui sondaj de opinie realizat în rândul locuitorilor din comunitățile Rezervației Biosferei Prutul de Jos, cu privire la perspectivele asupra RBPJ, problemele și tendințele climatice din regiune și măsurile de abordare a acestora. Printre acestea pot fi menționate: excluderea/limitarea presiunii non-climatice asupra mediului; protecția speciilor și ecosistemelor vulnerabile; facilitarea mijloacelor de trai rezistente la climă și dezvoltare; sporirea măsurilor de conștientizare, consolidarea capacităților instituționale și a cooperării pentru adaptare la schimbările climatice. Cea din urmă măsură va avea, de fapt, un accent axat pe conștientizarea populației față de conservarea patrimoniului ecologic recunoscut la nivel mondial.
Potrivit Dnei Iordanca-Rodica Iordanov, Director executiv al AO EcoContact, ”….Această evaluare va sta la baza următorilor pași în implementarea proiectului; se planifică și proiecte concrete de infrastructură, pentru a fi selectate în baza priorităților identificate, ce vor implementate cu fondurile ADC și cu co-finanțare din partea autorităților locale. O altă componentă importantă, bazată pe rezultatele evaluării, este campania de informare, care va fi realizată pentru diferite grupuri-țintă, printre care și factori de decizie și populația locală”.
La finalul programului, participanții au putut admira peisajul natural din zona Prutului de Jos, la unul din punctele de vizionare a naturii, special amenajat în teritoriu. Activitatea a fost un prilej de discuții și planuri ce urmează a fi realizate în viitor, atât în cadrul proiectului, cu implicarea actorilor relevanți, cât și după finalizarea acestuia, fiind asigurată astfel, sustenabilitatea eforturilor inițiate în această perioadă de implementare.
A.O. Cahul „2030” este beneficiara Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene și implementează proiectul „Ce înseamnă Uniunea Europeană pentru Raionul Cahul”. Programul de Granturi Locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin a UE, acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor din Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API).
Conținutul articolului aparține autorilor și nu reflectă neapărat viziunea UE sau GIZ.
