Următorul punct vamal care va avea control coordonat este PTF Giurgiulești – Galați

În cadrul unei vizite recente la Chișinău, oficiali români și moldoveni au discutat despre accelerarea proiectelor de infrastructură, cu accent pe conectarea rutieră și feroviară între cele două țări.

Potrivit lui Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat la ministerul transporturilor din România, obiectivul comun este ca până în 2030 să putem circula pe autostradă între București și Chișinău. Proiectele vizează atât modernizarea autostrăzii Unirii (A8) și construirea unui nou tronson între Ungheni și Chișinău, cât și dezvoltarea infrastructurii feroviare, în conformitate cu standardele europene.

,,În cadrul discuțiilor despre stadiul proiectelor feroviare și rutiere pentru conectarea României și Republicii Moldova, am analizat stadiul Autostrăzii Unirii A8, dar și a tronsonului de autostradă care va lega Ungheni (RO) de Chișinău (MD). Ținta noastră comună este ca în 𝟮𝟬𝟯𝟬 să putem circula de la București la Chișinău pe autostradă.”, a transmis pe Facebook Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat la ministerul transporturilor din România.

În cadrul discuțiilor, s-au identificat mai multe proiecte concrete, precum modernizarea podurilor peste Prut și dezvoltarea de noi puncte de trecere a frontierei. Astfel, următorul punct vamal care va avea control coordonat fiind Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiulești – Galați.

,,Am făcut o radiografie a stadiilor proiectelor aferente podurilor peste Prut și a punctelor vamale din fiecare zonă a acestora, următorul punct vamal care va avea control coordonat fiind Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiulești – Galați.”, a adăugat secretarul român.

De asemenea, s-a convenit asupra necesității de a accelera procedurile de obținere a autorizațiilor și de a atrage finanțare europeană pentru implementarea acestor investiții. Următorii pași vor include elaborarea unor studii de fezabilitate detaliate și lansarea unor licitații publice pentru selectarea constructorilor.

,,Referitor la infrastructura feroviară, am discutat despre posibilitățile de dezvoltare a tehnologiilor informaționale privind transportul feroviar de peste Prut în conformitate cu standardele de interoperabilitate și securitate informatică impuse de Uniunea Europeană, având în vedere expertiza pe care o avem în procesul de integrare.”, a menționat Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat la ministerul transporturilor din România.