Care sunt condițiile de obținere a statutului de întreprindere socială sau întreprindere socială de inserție
Potrivit legislației naționale pot obţine statut de întreprindere socială sau întrpeindere socială de inserție doar societăţile cu răspundere limitată şi cooperativele de producţie fondate de persoane fizice sau organizații nonguvernamentale, inclusiv culte religioase.
Pentru ca o întreprindere să obțină acest statut, dacă desfăşoară activităţi în cel puţin unul dintre domeniile prevăzute la articolul 361 punctul 4 din LEGEA 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.
În cadrul întreprinderii, asociaților li se asigură drept de vot egal, indiferent de participaţiunea la capitalul social, iar cel puțin 90% din profit este reinvestit în activitatea de bază.
O întreprindere socială este obligată să aplice principiul echității sociale față de angajați asigurând niveluri de salarizare echitabile între care nu pot exista diferența care să depășească raportul de 1 la 5.
Pentru a obține statutul de întreprindere socială, societățile comerciale sunt obligate să nu aibă datorii la bugetul public național și să stipuleze expres în actul de constituire că:
– nu distribuie proprietatea, dobândită din momentul obţinerii statutului de întreprindere socială din activităţi de antreprenoriat social, şi mai mult de 10% din profit între membrii şi fondatorii săi, inclusiv în caz de reorganizare sau lichidare;
– în caz de lichidare, transmite activele rămase după satisfacerea pretenţiilor creditorilor săi către una sau mai multe întreprinderi sociale, întreprinderi sociale de inserţie sau organizaţii necomerciale care au obţinut statut de întreprindere socială sau de întreprindere socială de inserţie.
Practic aceiași abordare este utilizată pentru a obține statutul de întreprindere socială de inserție, doar că se mai adaugă 2 puncte importante.
În primul rând Întreprinderile sociale de inserție au, permanent, cel puţin 30% din personalul angajat aparținând categoriilor defavorizate ale populaţiei, astfel încât timpul de lucru cumulat al acestor angajaţi să reprezinte cel puţin 30% din totalul timpului de lucru al tuturor angajaţilor.
În al doilea rând stipulează expres în actul de constituire, ca obiectiv, crearea locurilor de muncă şi încadrarea, în mod prioritar, a persoanelor din categoriile defavorizate ale populaţiei.
Statutul de întreprindere socială sau statutul de întreprindere socială de inserție se atribuie de Comisia Națională pentru Antreprenoriat Social pe un termen de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii dacă se face dovada că sunt respectate condițiile care au stat la baza atribuirii statutului respectiv, şi se obține din momentul înscrierii sintagmei „Întreprindere socială” sau „Întreprindere socială de inserție” în actele de constituire ale întreprinderii şi în registrul de stat în care se înregistrează persoana juridică respectivă.
Potrivit legislației naționale, Statul acordă facilități fiscale pentru dezvoltarea antreprenoriatului social conform Codului fiscal.
Întreprinderile sociale de inserție beneficiază de:
- consiliere gratuită din partea autorităților și instituțiilor publice la constituirea şi/sau la dezvoltarea afacerii;
- dreptul de participare la procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice, în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile publice;
- ajutor de stat prin intermediul programelor de stat aprobate cu respectarea legislației în domeniu.
Întreprinderile sociale de inserţie pot beneficia de următoarele facilităţi din partea autorităţilor administraţiei publice locale:
- atribuirea unor spaţii şi/sau terenuri aflate în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale, cu respectarea prevederilor Legii nr.436/2006 privind administraţia publică locală, în scopul desfăşurării activităţilor pentru care le-a fost atribuit statutul de întreprindere socială de inserție;
- sprijin în promovarea produselor realizate şi/sau furnizate, serviciilor prestate ori lucrărilor executate în cadrul comunității, precum şi în identificarea unor pieţe de desfacere pentru acestea;
- sprijin în promovarea turismului şi activităţilor conexe acestuia prin valorificarea patrimoniului istoric şi cultural local;
- alte facilităţi şi scutiri de taxe şi impozite, acordate de autorităţile administraţiei publice locale în condiţiile legii.
Precizăm că, În Republica Moldova, noțiunea de antreprenoriat social în cadrul normativ a fost introdusă în anul 2018, prin modificarea unor legi, astfel permițând organizațiilor nonguvernamentale și persoanelor fizice să inițieze activități de antreprenoriat, iar profitul de pe urma acestora l-ar putea reinvesti în finanțarea unor cauze sociale.
