Ce faci dacă ai produs daune la locul de muncă? Vezi răspunsul aici

Te-ai întrebat vreodată ce trebuie să faci dacă ai distrus telefonul sau calculatorul de serviciu? Sau dacă ai provocat alte daune la locul de muncă? Ei bine, legislația muncii din Republica Moldova prevede că salariatul trebuie să achite toate pagubele produse angajatorului. Cum are loc acest procedeu, îți explicăm în articol. 

În ce cazuri salariatul achită daunele produse angajatorului?

Potrivit articolului 333 din Codul Muncii, dacă salariatul a produs o pagubă la locul de muncă este obligat s-o remedieze. Astfel, răspunderea materială deplină a angajatului constă în obligaţia acestuia de a repara integral dauna produsă. Condiția este însă că între el şi angajator să fie încheiat un contract care să stipuleze acest lucru. Salariatul repară prejudiciul și în cazul în care a primit bunurile şi alte valori spre decontare, în baza unei procuri unice sau când a provocat prejudiciul intenționat, stabilit prin hotărâre judecătorească. 

Lucrătorul poartă răspundere materială și atunci când:

• prejudiciul a fost cauzat în stare de ebrietate alcoolică, în stare cauzată de substanțe stupefiante sau toxice;
• prejudiciul a fost cauzat prin lipsă, distrugere sau deteriorare intenţionată a materialelor, semifabricatelor, produselor, inclusiv în timpul fabricării lor;
• salariatului îi revine răspunderea materială deplină pentru prejudiciul cauzat angajatorului în timpul îndeplinirii obligaţiilor de muncă;
• prejudiciul a fost cauzat în afara exerciţiului funcţiunii.

Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 449, contractul scris cu privire la răspunderea materială deplină (individuală sau colectivă) poate fi încheiat de angajator cu salariatul care a atins vârsta de 18 ani şi deţine funcţii sau execută lucrări legate nemijlocit de păstrarea, prelucrarea, vînzarea, transportarea sau folosirea în procesul muncii a bunurilor ce i-au fost transmise.

Totodată, conducătorii unităţilor şi adjuncţii lor, şefii serviciilor contabile, contabilii-şefi, şefii de subdiviziuni şi adjuncţii lor poartă răspundere materială, în mărimea prejudiciului cauzat din vina lor, dacă acesta este rezultatul:

• consumului ilicit de bunuri materiale şi mijloace băneşti; 
• folosirii nejustificate a investiţiilor, creditelor, granturilor, împrumuturilor acordate unităţii; 
• ţinerii incorecte a evidenţei contabile sau al păstrării incorecte a valorilor materiale şi a mijloacelor băneşti.

Salariaţii de până la 18 ani poartă răspundere materială deplină doar pentru cauzarea intenţionată a prejudiciului material, precum şi pentru pagubele provocate în stare de ebrietate alcoolică, în stare cauzată de substanțe stupefiante și toxice sau în urma comiterii unei infracţiuni.

UE aprobă limite stricte privind poluarea aerului: măsurile se aplică din 2030 15 octombrie 2024

În cazul răspunderii materiale colective pentru prejudiciul provocat, toți angajații sunt responsabili, indiferent dacă sunt sau nu toți vinovați.

Rețineți că, potrivit legii, acest lucru este posibil numai dacă există un acord comun între angajator și membrii colectivului. La repararea benevolă a prejudiciului material, gradul de vinovăţie al fiecărui angajat se determină prin acordul dintre toţi membrii colectivului şi angajator. La stabilirea prejudiciului material de către instanţă, gradul de vinovăţie al fiecărui membru al colectivului se determină de judecată.

Modalități de reparare a prejudiciului material

Mărimea pagubei cauzată angajatorului se determină conform pierderilor reale, calculate în baza datelor de evidenţă contabilă. În cazul sustragerii, pierderii, distrugerii sau deteriorării bunurilor angajatorului, mărimea prejudiciului material se calculează pornindu-se de la preţul de cost al bunurilor materiale, minus uzura, conform normelor stabilite. 

Reţinerea de la salariatul vinovat a sumei prejudiciului material, care nu depăşeşte leafa medie lunară, se efectuează prin ordinul angajatorului, care trebuie să fie emis în termen de cel mult o lună din ziua stabilirii mărimii pagubei. Dacă această sumă depăşeşte salariul mediu lunar, reţinerea se efectuează conform hotărârii instanţei de judecată. Dacă angajatorul nu respectă modul stabilit pentru repararea prejudiciului material, salariatul este în drept să se adreseze în instanţa de judecată.

Până la emiterea ordinului privind repararea pagubelor, angajatorul este obligat să efectueze o anchetă de serviciu pentru stabilirea mărimii prejudiciului material pricinuit şi a cauzelor apariţiei lui. Pentru efectuarea acesteia, angajatorul este în drept să creeze, prin ordin o comisie cu participarea specialiştilor responsabili. Pentru stabilirea cauzei apariţiei prejudiciului, salariatul este obligat să scrie o explicație. Refuzul de a o prezenta se consemnează într-un proces-verbal semnat de câte un reprezentant al angajatorului şi, respectiv, al salariaţilor.

Se permite repararea daunei cu achitarea în rate dacă salariatul şi angajatorul au ajuns la un acord în acest sens. În asemenea cazuri, salariatul prezintă șefului un angajament scris privind repararea benevolă, cu indicarea termenelor concrete de achitare. 

Cât poate reține angajatorul din salariu?

Regulile de bază cu privire la acest aspect sunt specificate în Codul Muncii: articolul 148 enumeră motivele legale pentru care se poate reține o parte din salariu, iar articolul 149 — valoarea maximă a acestor rețineri.

Reţinerile din salariu pentru achitarea datoriilor se pot face în baza ordinului angajatorului pentru restituirea avansului eliberat în contul salariului; pentru întoarcerea sumelor plătite în plus, în urma unor greşeli de calcul; pentru acoperirea avansului necheltuit şi nerestituit la timp, eliberat pentru deplasare în interes de serviciu sau transferare într-o altă localitate ori pentru necesităţi gospodăreşti; pentru repararea prejudiciului material cauzat unităţii din vina salariatului.

Angajatorul are dreptul să emită ordinul de reţinere în termen de cel mult o lună din ziua expirării datei stabilite pentru restituirea avansului sau achitarea datoriei, din ziua efectuării plăţii greşit calculate ori a constatării prejudiciului material. Dacă acest termen a fost omis ori salariatul contestă temeiul sau cuantumul reţinerii, litigiul se va examina de către instanţa de judecată la cererea angajatorului sau a salariatului.

VIDEO // Conducerea Serviciului Vamal promovează educația și creativitatea: vizită specială la Muzeul Serviciului Vamal pentru participanții la concursul de desen 1 noiembrie 2024

Angajatorul poate reține în favoarea sa nu mai mult de 20% din fiecare salariu al angajatului. Legislația în vigoare spune că 50 la sută din leafă i se cuvine salariatului. Aceste limitări nu se aplică reţinerii din salariu a pensiei alimentare pentru copiii minori. În acest caz, suma reţinută nu poate fi mai mare de 70 la sută din salariul care i se cuvine lucrătorului.

Nu se admit reţineri din indemnizaţia de eliberare din serviciu, din plăţile de compensare şi din alte plăţi care, conform Codului de executare al Republicii Moldova, nu pot fi urmărite.

Angajatorul nu are dreptul să amendeze salariatul pentru întârziere, absentare și alte acțiuni. În astfel de cazuri, sunt permise numai sancțiunile disciplinare: avertizare, mustrare, mustrare severă și, în cazuri extreme, concediere, transmite delucru.md.