COVID-19: Moldova aplică trei măsuri specifice pentru protecția femeilor împotriva violenței și doar una pentru a asigura securitatea lor economică, arată instrumentul de urmărire al PNUD-UN Women

Patru din nouă măsuri de răspuns ale Republicii Moldova la COVID-19, monitorizate prin intermediul analizei globale a răspunsului la COVID-19, iau în considerație dimensiunea de gen. Instrumentul a fost lansat în septembrie 2020 de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), UN Women și Laboratorul de cercetare a inegalității de gen (GIRL) de la Universitatea din Pittsburgh și a fost actualizat cu noi măsuri în martie 2021.

Reducerea TVA pentru sectorul hotelier, al restaurantelor și cafenelelor țintește securitatea economică a femeilor din Moldova, deoarece activitățile de turism (servicii de cazare și catering) angajează de 2,2 ori mai multe femei decât bărbați.

Alte trei măsuri sensibile la gen adoptate de Moldova se referă la abordarea violenței împotriva femeilor:

• În parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, UN Women a convocat primul dialog inter-ministerial al Consiliului privind eradicarea violenței împotriva femeilor în timpul pandemiei de COVID-19.
• În cadrul aceluiași parteneriat, au fost distribuite materiale de informare privind serviciile disponibile pentru supraviețuitoarele violenței în familie la 1000 de beneficiare.
• De asemenea, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale întreprinde o evaluare rapidă a violenței în bază de gen, colectând date și informații despre necesitățile supraviețuitoarelor pe parcursul și după ce expiră starea de urgență, precum și evaluarea răspunsului sistemului la cazurile de violență bazată pe gen pe parcursul crizei de COVID-19.

Celelalte cinci măsuri care ar trebui să ia în considerație aspectele de gen sunt: 

• Modificarea articolelor 1 și 2 ale Hotărârii Guvernului Nr. 504/2020 cu privire la majorarea suportului financiar unic pentru beneficiarii de pensii și alocații sociale de stat mai mici de 3000 lei pe lună, de la 700 lei până la 900 lei de la 1 octombrie 2020.
• Introducerea subvențiilor pentru companii legate de salarizare (impozitul pe venit al persoanelor fizice, contribuții sociale – aproximativ 42% din salariu). Companiile care și-au sistat activitățile vor primi 100% din plățile legate de salarizare; cei care au continuat să activeze – 60% din plățile legate de salarizare.
• Ajutorul minim de șomaj este stabilit la nivel de 2775 lei pe lună, în mare parte în beneficiul lucrătorilor migranți returnați și alte categorii potențial ineligibile, dar care devin eligibile pentru perioada de urgență, cu condiția procurării poliței de asigurare medicală (4056 lei pe an).
• Creșterea permanentă a prestațiilor de asistență socială pentru familiile cu copii cu coeficient de echivalență per adult majorat pentru copii de la 50% la 75%.
• Majorarea temporară a ajutorului social (venitul lunar minim garantat majorat până la 1300 lei de la 1107 lei per adult – echivalent pe parcursul perioadei de urgență).

De notat că în septembrie 2020, potrivit aceleiași analize globale, 2 din 8 măsuri adoptate de Republica Moldova au fost considerate ca fiind sensibile la gen. 

Filip Kirkorov rămâne cu interdicția de intrare în R. Moldova. Decizia Curții de Apel Chișinău 5 noiembrie 2024

La nivel global, persistă discrepanțe în procesul de redresare economică care până acum au exclus în mare parte necesitățile specifice ale femeilor. Analiza PNUD-UN Women denotă că din martie 2021, doar 13% din 2280 de măsuri anti-COVID-19 fiscale, de protecție socială și de pe piața muncii țintesc securitatea economică a femeilor. Iar măsurile luate – transferurile de numerar și ajutoare alimentare care țintesc sau prioritizează femeile – au fost adesea la scară mică și temporare. Așa încât la un an de la începutul pandemiei, majoritatea schemelor de transferuri de numerar au durat doar 3,3 luni, în medie. Pachetele fiscale trebuie să includă măsuri specifice pe termen lung, pentru a stimula recuperarea femeilor în urma pandemiei.

Analiza mai constată că doar 11% din măsurile de protecție socială sau conectare la piața muncii abordează activitățile neremunerate de îngrijire și muncă casnică, pe care și înainte de pandemie femeile le îndeplineau de trei ori mai mult ca bărbații. Bunele practici, în mare parte din Europa și America de Nord și Sud, includ oferirea serviciilor de îngrijire a copiilor (34 țări), concediu familial sau de boală plătit (44 țări) sau condiții flexibile de lucru (11 țări).  

Eforturile guvernelor de combatere a COVID-19 sub aspectul genului continuă să se concentreze mai mult pe abordarea creșterii violenței împotriva femeilor și fetelor în timpul pandemiei, potrivit analizei. Din măsurile sensibile la gen analizate, aproximativ 64% țin de prevenirea sau răspunsul la violență împotriva femeilor și fetelor, inclusiv așa acțiuni ca oferirea asistenței telefonice, adăposturi și răspunsuri judiciare.

Deși acesta este un prim pas pozitiv, doar o treime din țări cu date disponibile au tratat serviciile cu privire la violența împotriva femeilor și fetelor ca parte integrantă a planurilor naționale și locale de răspuns la pandemie.