Ghidul Apicultorului: Stupăritul pastoral
Dezvoltarea apiculturii din Regiunea Bazinului Mării Negre este legată de bogăția și diversitatea potențialului melifer, influențat în mare parte de poziția geografică a regiunii și a întreg cadrului natural.
Totalitatea plantelor din flora spontană şi cultivată care sunt cercetate de albinele melifere pentru polen, nectar sau mană formează baza meliferă a României, Bulgariei, Turciei, Ucrainei și Republicii Moldova.
Condiţiile climatice din regiunea Bazinului Mării Negre determină înflorirea eșalonată a plantelor melifere pe parcursul unui an apicol, valorificarea lor fiind posibilă prin practicarea stupăritului staţionar şi pastoral.
Stupăritul staționar constituie sistemul de întreținere și exploatarea familiilor de albine pe aceeași vatră(permanentă/fixă) pe toată perioada anului(atât în perioada activă, cât și în perioada de iernare).
Stupăritul pastoral (numit și transhumanță apicolă) constituie sistemul de întreținere și exploatare a familiilor de albine care include deplasarea acestora, pe vetretemporare, pentru valorificarea unor culesuri sau pentru polenizare dirijată.
În România vatra de stupina pastorală poate fi amplasată în județul de domiciliu al apicultorului sau în oricare alt judeţ al ţării, în baza autorizației de stupărit pastoral. Stupina aflată În pastoral trebuie să fie declarată oficial la consiliul local pe raza căruia este situată vatra de stupărit pastoral, în cel mult 24 de ore de la instalarea pe vatră temporară.
În funcţie de scopul urmărit, apicultorii pot practica 4 tipuri de stupărit pastoral:
- Stupărit pastoral pentru reducerea producției apicole (miere și ceară), prin valorificarea masivelor melifere din fondul agricol sau forestier;
- Stupărit pastoral pentru menținerea capacității de lucru a familiei de albine, în perioada când flora meliferă lipsește sau este foarte slabă în raza vetrei de stupina permanentă.
- Stupărit pastoral în diferite scopuri indirect productive,cum ar fi evitarea de zone infestate.Acţiunea de stupărit pastoral comportă 2 etape distincte:
- Pregătirea stupăritului pastoral, care constă în pregătirea apicultorului sub mai multe aspecte. Acţiunea de stupărit pastoral cuprinde aspecte organizatorice, ştiinţifice, tehnice şi economice, iar în cazul nerespectării regulamentului privind organizarea acțiunii de stupărit pastoral, a normele sanitar-veterinare, a codului silvic sau oricăror reglementări legale în vigoare, se aplică sancțiuni.
Planul deplasării În pastoral trebuie pregătit din vreme, stabilind numărul de stupi ce vor fi transportaţi, vetreletemporare, procurarea mijloacelor și a documentelor de transport cu respectarea legislației în vigoare, efectuarea tratamentelor anti varroa etc.
- Executarea stupăritului pastoral, care constă în pregătirea stupilor pentru transport și executarea transportului. Transportul stupilor se practică în doua forme: cu stupii vărsați, transportaţi cu ajutorul camioanelor, remorci sau semiremorci tractate,sau cu ajutorul pavilioanelor apicole special amenajate, existând în acest sens o multitudine de tipuri și variante specializate si autorizate pentru aceasta operatiune.
În Romania:
Deplasarea familiilor de albine în pastoral se va efectua numai pe baza autorizației de stupărit pastoral, însoţită de carnetul de stupină.
Pe întreaga perioadă de pastoral apicultorul este obligat să respecte distanța dintre stupine de minim 100 m la masivele melifere din păduri, de minimum 300 m la culturile agricole şi să nu amplaseze stupina pe direcţia de zbor a albinelor aparţinând altor stupine sau să amplaseze stupina între alte stupine și sursa de cules.
De asemenea, apicultorul are obligaţia de a informa, înscris, Cosiliul Local pe raza căruia este situată vatră de stupină pastorală, în cel mult 24 de ore de la instalarea pe vatră, asupra locului exact, perioadei de şedere, numărului familiilor de albine amplasate, cât şi cu privire la datele personale de identificare undepoate fi anunțat încazul efectuării tratamentelor fitosanitare cu substanțe chimice.
Înteren, vatra de stupină temporară trebuie să fie însoțită de un panou pe care vor fi trecute următoarele date: datele de contact ale deținătorului de stupi (numeșiprenume, adresa, număr de telefon), numărul de stupi aflați pe vatră temporară, numărul de înregistrare obținut de la direcția sanitar – veterinară și numărul autorizației de stupărit pastoral.
