Inflația – de ce apare și ce instrumente are statul pentru a menține stabilitatea prețurilor
Inflația reprezintă majorarea prețurilor la bunuri și servicii într-o anumită perioadă de timp. Astfel, inflația micșorează puterea de cumpărare a banilor, altfel spus, cu aceeași sumă de bani putem cumpăra mai puține lucruri decât înainte.
Ce este și de unde știm care este rata inflației
Care este rata inflației aflăm în fiecare lună de la Biroul Național de Statistică (BNS). Acesta verifică prețurile unei serii întregi de articole dintr-un „coș” de bunuri și servicii. Mai exact, BNS urmărește prețurile la aproximativ 1300 de bunuri și servicii, pe care oamenii le cumpără în mod regulat.
Coșul include produse și servicii de consum curent la care recurgem zi de zi, cum ar fi o pâine sau o călătorie în transportul public. De asemenea, include lucruri mult mai scumpe și de durată, cum ar fi o mașină sau o vacanță. Structura coșului de bunuri și servicii urmărit de BNS reflectă structura cheltuielilor medii lunare ale unei persoane, care este obținută din cercetarea periodică a bugetelor gospodăriilor casnice.
Prețul acestui coș ne indică nivelul general al prețurilor. Comparând prețul acestui coș în două perioade diferite putem obține un indicator care este cunoscut sub numele de indicele prețurilor de consum sau IPC. Transformând IPC din indice într-o valoare relativă, exprimată în procente, obținem rata inflației.
Rata inflației poate fi calculată i) față de anul precedent întreg – în acest caz vorbim de rata medie anuală a inflației, ii) față de luna corespunzătoare a anului precedent – inflația anuală, iii) față de decembrie anul precedent – inflația de la începutul anului și iv) față de luna precedentă – inflația lunară.
Fiecare dintre cetățeni poate să verifice cum s-au modificat prețurile în diferite intervale de timp prin intermediul Calculatorului Indicelui Prețurilor de Consum, pus la dispoziție de către BNS.
Ce înseamnă creșterea cu %
% este semnul pentru „procent”, ceea ce înseamnă „o anumită parte din 100”.
Iată un exemplu. Presupunem că BNS a raportat o rata inflației lunare de 5 %, respectiv dacă ceva costă 100 de lei și prețul a crescut cu 5%, atunci acest lucru va costa acum 105 lei. Deci creșterea va fi de 5 lei.
În unele cazuri BNS raportează că a fost înregistrată o deflație – descreșterea prețurilor – de 5%, respectiv produsul cu prețul de 100 lei în luna precedentă va costa 95 lei în luna curentă.
Este important de reținut că scăderea ratei inflației nu înseamnă neapărat și scăderea prețurilor. Inflația măsoară ritmul de creștere a prețurilor, iar dacă auzim o știre că rata inflației a scăzut de la 7 la 5%, înseamnă că prețurile continuă să crească, doar că mai încet – cu 5% și nu cu 7% ca în perioada precedentă.
Care sunt cauzele inflației
Prețurile au tendința de a crește atunci când cererea de bunuri și servicii este mai mare decât oferta în economie. Prețurile tind să scadă atunci când agenții economici furnizează mai multe bunuri și servicii decât doresc sau au nevoie oamenii.
Principalele cauze ale inflației pot fi grupate în trei categorii mari:
- inflația determinată de cerere;
- inflația determinată de costuri;
- așteptările inflaționiste.
Inflația determinată de cerere apare atunci când cererea totală de bunuri și servicii (adică „cererea agregată”) este mai mare decât oferta de bunuri și servicii (adică „oferta agregată”). Cererea în plus rezultă în solicitarea mai mare la o gamă largă de bunuri și servicii și, în cele din urmă, duce la o creștere a prețurilor la aceste bunuri și servicii, adică „trage” inflația în sus.
Cine are misiunea principală de menținere a stabilității prețurilor
Asigurarea și menținerea stabilității prețurilor prin stăpânirea ratei inflației la un nivel optim constituie obiectivul de bază al Băncii Naționale a Moldovei, deoarece aceasta contribuie la crearea condițiilor economice relativ stabile care să permită dezvoltarea economiei naționale și asigurarea unui nivel susținut al creșterii economice. Despre stabilitatea prețurilor vorbim atunci când prețurile se modifică atât de încet încât nu afectează modul în care oamenii cheltuiesc, economisesc sau investesc.
Pentru asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, Banca Națională a Moldovei (BNM) are obiectivul de a menține inflația la nivelul de 5,0 la sută anual cu o posibilă abatere de ± 1,5 puncte procentuale. Acest nivel este considerat optim pentru creșterea și dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.
De ce inflația prea mare sau prea mică este dăunătoare
O inflație prea mare nu este bună pentru economie și societate din mai multe motive precum:
- Puterea de cumpărare a consumatorilor, deci valoarea reală a banilor este în permanentă descreștere. Dacă prețurile cresc mai repede decât veniturile nominale ale oamenilor, aceștia își vor putea permite mai puține bunuri și servicii în timp;
- Deciziile cu privire la cheltuieli și investiții pot fi denaturate. Acest lucru se poate întâmpla din cauza că inflația ridicată poate influența momentul în care gospodăriile fac achiziții sau întreprinderile iau decizii de investiții;
- Randamentul investițiilor poate fi mai mic. Inflația influențează deciziile de investiții, deoarece o rată mai mare a inflației va reduce randamentul real al investiției;
- Întreprinderile trebuie să își actualizeze prețurile mai frecvent, iar consumatorii petrec mai mult timp comparând prețurile;
- Inflația înaltă nu permite o dezvoltare stabilă a economiei și este specifică economiilor slabe și necompetitive etc.
Totodată, nici inflația prea mică nu este bună, deoarece consumatorii pot amâna achizițiile dacă se așteaptă, ca prețurile să scadă. Prin urmare, scăderea prețurilor – o situație numită „deflație” – poate duce la scăderea cheltuielilor. Întreprinderile ar putea reacționa prin concedieri sau prin reducerea salariilor, ceea ce, la rândul lor, creează o presiune suplimentară de scădere a cererii și a prețurilor, și poate conduce la descreștere economică.
