Joia Mare-semnificație, tradiții și obiceiuri
Joia Mare este denumirea dată în tradiția creștină din Săptămânii Patimilor, cunoscută și ca Joia Neagră sau Joimăriță. În această zi, creștinii reflectă asupra sacrificiului lui Hristos pentru mântuirea lor și se pregătesc spiritual pentru celebrarea Învierii Domnului.
În Joia Mare, Biserica creștină comemorează ultima cină a lui Iisus Hristos cu ucenicii săi, cunoscută sub numele de Cina cea de Taină sau Cina Domnului. Acest moment este considerat a fi instituirea Sfintei Euharistii sau a Sfintei Împărtășanii, unul dintre cele mai importante rituri ale creștinismului, în care credincioșii participă la trupul și sângele lui Hristos sub formă de pâine și vin.
Tradiții și obiceiuri de Joia Mare
În Joia Mare, gospodinele vopsesc și încondeiază ouăle de Paște, coc pasca și cozonacul. Conform tradițiilor, oțetul și urzicile sunt două alimente interzise de a fi folosite în săptămâna patimilor, și în special în această zi, deoarece se spune că atunci când era răstignit, Isus Hristos era bătut cu urzici peste răni și i s-a dat să bea oțet în loc de apă.
În această zi se ține post cu mâncare uscată. Creştinii care au postit și s-au spovedit, se împărtăşesc. La biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca.
Potrivit tradiției, în această zi, credincioșii nu au voie să spele haine. Miercurea Mare a fost ultima zi din această săptămână în care se poate spăla. Cine doarme în această zi va fi leneş şi netrebnic, adică nu va fi bun de treabă, până în anul următor.
Tot conform tradiției, în anumite zone, în Joia Mare, se fac focuri pentru cei adormiţi, pentru ca aceştia să se „încălzească”. Lemnele folosite pentru foc nu se taie, ci se rup cu mâna şi nu se lasă deloc jos până acasă.
