Managera GAL Lunca Prutului de Jos: Mulți oameni care spun că anume proiectele mici le dau un imbold

În raionul Cahul activează 3 Grupului de Acțiune Locală (GAL), entități care întrunesc agenții economici locali, administrațiile publice și societatea civilă, iar proiectele care sunt implementate tind să dezvolte atât potențialul economic a zonelor sale cât și să creeze condiții mai bune de viață pentru localnici.

GAL-urile din zona noastră se bucură de un suport enorm, inclusiv financiar din partea Polish AID, iar în ultimii 2 ani și din partea Uniunii Europene.     

Eugenia Neagu-Stoica este una dintre managerele Grupului de Acțiune Locală „Lunca Prutului de Jos”. Am discutat cu doamna Neagu-Stoica pentru a afla mai multe detalii despre ce este GAL „Lunca Prutului de Jos” și cum sunt aprobate proiectele pentru finanțare.  

R. – Care e istoria GAL-ului, de când activează?

E.N. – De fapt istoria noastră începe în 2016 atunci când am dat curs ideii de a crea în zona noastră un GAL. Fiind susținuți de Solidarity Fund PL în Moldova, am preluat inițiativa de la  GAL-urile din Găgăuzia și am decis să creăm și în zona Luncii Prutului de Jos unul.

Au urmat mai multe sesiuni și ședințe de lucru cu reprezentanți activi ai celor trei sectoare: public, civic și privat, unde împreună am contribuit la elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală a GAL, am trasat misiunea și viziunea GAL dar am elaborat obiectivele și prioritățile de finanțare . Doi ani mai târziu, la data de 17 aprilie 2018, am semnat acordul de parteneriat, iar aceasta a deveit ziua când am devenit oficial GAL.

R. – Cum funcționează mecanismul de finanțare în cadrul GAL?

E.N. – Noi ca GAL suntem și co-finanțatori și organizație implementatoare în același timp. Până în prezent am fost susținuți financiar de Polish AID și Delegația Uniunii Europene. 

În cazul nostru, Solidarity Fund PL în Moldova anunță concurs, iar GAL-urile care întrunesc toate condițiile stipulate în ghidul de participare sunt eligibile să participe. Odată ce este făcută publică lista GAL-urilor câștigătoare, se încheie contracte de finanțare cu fiecare dintre acestea.  Odată semnat contractul dintre GAL și finanțator, urmează o serie de acțiuni și activități, prima dintre acestea fiind anunțarea concursului la nivel local. 

Aplicanți la concurs pot fi toți cei aproape 32 mii de cetățeni din aria geografică a GAL-ului. 

La nivel de GAL există mai multe comisii. Consiliul GAL sau Adunarea Generală întrunește 53 de membri și reprezintă organul suprem al GAL, iar toate hotărârile din cadrul ședințelor Comisiei de Cenzori, Comitetului de Administrare, Comitetului de Selectare sunt aprobate de Consiliul GAL. 

R. – Care sunt procedurile de aplicare la programele de grant?

E.N. – Din resursele atrase de GAL, 80 % constituie costuri de program și 20 % cheltuieli administrative. 

După cum am menționat și mai sus, GAL anunță concurs la nivel local. În acesată perioadă echipa de implementare desfășoară campania de informare organizând sesiuni de informare cu potențialii beneficiari din fiecare dintre localitățile GAL. Odată încheiată perioada de depunere a formularelor de finanțare, aplicațiile depuse sunt evaluate în două etape: evaluarea formală și cea de conținut. 

Sectorul business vine cu o contribuție de 40 %, sectorul public cu 20-25 %. Primii doi ani sectorul civic veneau cu o contribuție de 20 %, însă am observat că pentru organizațiile obștești e dificil să acopere aceste sume. Cunoaștem că asociațiile obștești nu au alte resurse decât proiectele pe care le implementează. De aceea a fost modificat cuantumul la 10 % contribuția acestora.

Organizațiile obștești de cele mai dese ori încheie parteneriate cu școala, primăria sau alte instituții publice din localitate și astfel se leagă relații bilaterale între acestea. Scrierea, implementarea proiectului devine parte a organizației iar Organizația parteneră asigură contribuția financiară. 

R. Care e cel mai frumos proiect după părerea Dvs care a fost implementat în GAL?

E.N. – Nu pot momentan să numesc doar un singur proiect. Avem foarte multe proiecte reușite și e greu să le categorizez. Anul acesta din punctul meu de vedere, un proiect foarte frumos dar și necesar pentru zona noastră e proiectul implementat în Crihana Veche de Biblioteca Publică. 

În ultima perioadă tot mai mulți turiști ajung să ne viziteze zona, însă din cauza lipsei centrelor de informare turistică și amplasării haotice în Google Maps a obiectivelor turistice, aceștia sunt puși în situația în care punctele amplasate în hărțile Google îi conduc către un punct greșit. Iată că acest proiect a permis crearea unui Centru de Informare Turistică, fiind elaborat un tur virtual al celor mai importante obiective turistice din fiecare dintre localități dar și o hartă digitală în Google Maps, cu poze în 360 grade. E un proiect care a mers „mănușă” cu necesitățile GAL-ului. 

Pe partea de business, un proiect foarte frumos este proiectul doamnei Viorica Ciobanu. E vorba de readucerea la viață a unei case bătrânești vechi și transformarea acesteia într-o pensiune care oferă condiții moderne de cazare, dar care în același timp păstrează autenticitatea locului și elementele tradiționale. 

Îmi place entuziasmul și sinceritatea beneficiarilor noștri. Am întâlnit persoane care spun că au nevoie de mai mulți bani, vor să facă un proiect mai grandios, dar iată că sunt mulți oameni care spun că anume proiectele mici le dau acest imbold. Termenii stabiliți de către proiect la fel determină beneficiari să realizeze proiectele cu succes și în termen. 

Un alt proiect la fel de frumos e cel de la Slobozia Mare, a Ecaterinei Zaporojan. Ea a reușit să procure mai multe utilaje care că îi permit să execute diverse articole și materiale promoționales și noi chiar am fost printre primii clienți. Ecaterina este cea care mereu ne inspiră prin modestia și cumințenia ei.

R. – Care sunt prioritățile voastre de dezvoltare?

Avem 17 priorități formulate în strategie dar din acestea cu preponderență au fost selectate spre finanțare următoarele:

  • Revitalizarea obiectivelor turistice;
  • Elaborarea, construcția și amenajarea traseului turistic zonal;
  • Diversificarea și modernizarea ocupațiilor agricole și agro-alimentare;
  • Sprijinirea afacerilor non-agricole;
  • Ameliorarea calității serviciilor din domeniul social și cultural, și educațional
  • Dezvoltarea infrastructurii pentru activitățile culturale, artistice și meșteșugăritului autohton

R. – Deseori sunt finanțate proiecte fără beneficiu economic, dar axate pe cultură?

E.N. – Fără cultură nu avem nimic, dispărem ca neam. Noi tindem și ne dorim să păstrăm cultura și tradițiile noastre populare aceasta fiind obligația noastră principală pe lângă beneficiile economice. Dintre resursele alocate costurilor de program 40-50 % sunt orientate către sectorul economic iar restul către instituții publice și OSC-uri. Consider că indirect toate proiectele implementate vin și cu un beneficiu economic indiferent de sectorul sau instituția care aplică, deoarece se îmbunătățește infrastructura socială, culturală, educațională, turistică, etc., se îmbunătățesc condițiile de trai și se crează noi locuri de muncă.

În GAL sunt susținute toate inițiativele bune. Membrii Comitetului de Selectare sunt foarte obiectivi, cunosc necesitățile zonei și nu vor selecta spre finanțare proiecte standarde, o condiție fiind elementul de inovație. 

R. – Mulțumim pentru interviu

A.O. Cahul „2030” este beneficiara Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene și implementează proiectul „Ce înseamnă Uniunea Europeană pentru Raionul Cahul”. Programul de Granturi Locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin a UE, acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor din Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API).

Conținutul articolului aparține autorilor și nu reflectă neapărat viziunea UE sau GIZ

Articole similare