Sărăcia își arată dinții
În țara în care turismul dentar e în floare, oamenii continuă să nu știe cum să se spele corect pe dinți. Mulți nu-și permit să-și repare dinții și astfel rămân, într-un final, fără ei. Toate acestea se petrec în Moldova, unde sute și mii de oameni de la sate sunt nevoiți să parcurgă un drum lung pentru a ajunge la stomatolog.
„Cine are acum bani?”
A simțit o înțepătură. S-a trezit și a privit în întunericul din cameră, fără să-și dea seama ce, de fapt, a trezit-o. S-a întins după paharul cu apă și s-a gândit să se culce la loc, ca să nu-și alunge somnul. Apa a alunecat încet în gură, a ezitat acolo o fracțiune de secundă și și-a continuat drumul prin stomac, trezind imediat o nouă înțepătură. Apoi încă una și încă una. Tania și-a dus palma spre obrazul stâng. A închis strâns ochii, încercând să o localizeze. Măseaua îi pulsa de durere. A presat mai mult obrazul cu mâna, ca să amorțească, dar fără succes. Apa rece trezise nervul din măseaua în care deja de vreo 2 săptămâni se mărea o gaură.
„Numai nu acum”, a oftat Tania, coborând de pe pat și mergând spre camera părinților, târându-și picioarele. Mama, somnoroasă, i-a mărunțit cu dosul cuțitului o pastilă de analgin. Fiica a deschis larg gura, ca mama să-i plombeze măseaua cu praful de pastilă. Durerea s-a calmat. Așa a fost aproape în fiecare noapte, timp de mai bine de două luni. „Tare ne mai temeam să mergem la stomatolog în timpul pandemiei și mai ales să venim la Soroca, care era și în carantină”, recunoaște Lilia Ezinschi, mama Taniei, o fetiță de 12 ani, din satul Redi-Cereșnovăț, raionul Soroca. Cu o populație de peste 900 de locuitori, satul nu are un cabinet stomatologic de mai mult de 20 de ani.
Toți cei care au nevoie de serviciile unui stomatolog trebuie să vină în oraș, dar nu se grăbesc să o facă. De frică, dar și din lipsa banilor, ajung la stomatolog doar atunci când nimic altceva nu mai funcționează. „Cine acum are bani?”, se întreabă Lilia, oftând când își amintește cum satul a devenit treptat tot mai pustiu, copii aproape că nu mai vezi pe ulițe, iar instituțiile la care oamenii se puteau angaja s-au închis. „Mor satele și noi cu ele”, suspină ea.
„Vii când nu mai suporți”
Asigurarea serviciilor medicale dentare rămâne o problemă majoră de sănătate în rândul grupurilor vulnerabile și cu venituri mici. Oamenii ajung să apeleze la stomatologi doar în cazuri de urgență, când durerea devine insuportabilă. „Acum oamenii din sat tot așteaptă, dar dacă nu e chip să mai suporți durerea vii, nu ai ce face”, spune Lilia, aranjând o șuviță rebelă care acoperă fața palidă a Taniei.
Fiecare a patra persoană a preferat să nu apeleze la asistenţa medicală primară în caz de necesitate, se arată într-un studiu BNS, realizat în 2017. Principalele trei motive de ce oamenii alegeau să nu meargă la medic erau: utilizarea medicamentelor pe care le aveau acasă, folosirea plantelor medicinale şi lipsa banilor. Cei din mediul urban se adresau mai des la medic decât cei din mediul rural. (Studiu al Biroului Național de Statistică, întitulat „Accesul Populației la Serviciile de Sănătate, realizat în 2017)
Tania privește cu ochi speriați spre ferestruica în spatele căreia registratoarea Daria Sochircă, echipată cu bonetă, mască, două halate și mănuși, caută printre rafturi fișa medicală. Durerea și măseaua care a început să se erodeze deja au impus-o să vină aici, dar frica încă e acolo. „Mă doare în pânce, ca la examen”, recunoaște ea. După ce-și primește fișa, copila se așează pe o banchetă maronie sprijinită de perete și privește pe furiș fețele schimonosite de durere ale celor care își așteaptă rândul. Holul Policlinicii din centrul Sorocii este cufundat în liniște, care este întreruptă din când în când doar de sunetul pițigăiat al aparatelor medicale. În hol nu vezi persoane trecute de 65 de ani.
„Mulți nu înțeleg cât de important este să te adresezi la medic la timp, când nu te doare așa de tare și nici nu vei scoate din buzunar mulți bani. Dar nu, mulți lasă până nu mai pot, pentru că le este frică, dar și pentru că nu-și pot permite”, constată Iurie Costin, directorul Policlinicii, amintindu-și că în perioada de pandemie, când orașul era în carantină, iar el, un chirurg, asistenta medicală și registratoarea veneau zilnic la serviciu ca să trateze oamenii aduși cu ambulanța în stare gravă. „Primeam doar cazuri urgente și extrem de grave.Dacă oamenii aveau urgent nevoie de consultare la stomatolog, mergeau la primăria din sat, scriau o declarație în care indicau la ce clinică vor merge cu vecinul care are mașină și atunci aveau la dispoziție 2 ore”, explică Daria, care lucrează registratoare de patru ani.
Studiile arată că „gura” este cea mai scumpă zonă când vine vorba de tratament. Cheltuielile le depășesc de cele mai multe ori pe cele pentru cancer, boli de inimă, accident vascular cerebral sau demență, notează oralhealthplatform.eu, o platformă care adună experiența celor mai importante asociații stomatologice din Europa. Numai în Statele Unite ale Americii, 110 miliarde de dolari SUA sunt cheltuite anual pentru asistență medicală orală. În Uniunea Europeană, cheltuielile anuale pentru asistența medicală orală au fost estimate la 79 de milioane de euro. De aceea, de multe ori oamenii cu venituri mici preferă să amâne adresările la medic sau să nu meargă deloc, se arată într-un studiu realizat de Biroul Național de Statistică, lansat în 2017. „În general, serviciile stomatologice sunt accesibile pentru populația care înregistrează o stare financiară bună”, susțin autorii studiului.
3 sate din 67
Cei 10-20 km parcurși până la Soroca au devenit o normalitate pentru toți cei care vin la stomatolog. După ce în anii ‘90 aproape fiecare sat din raionul Soroca avea câte un cabinet stomatologic, acum au rămas doar trei, toate închise în timpul pandemiei. „Un stomatolog a plecat în Italia să facă bani, pentru copiii care învață la universitate. Altul stă acasă, iar altul lucrează la noi la Centru. Să vedem ce va fi în septembrie”, spune Iurie Costin, directorul Policlinicii din Soroca, unde vin oamenii din cele 67 de sate ale raionului. „Nu este nicio zi fără să vină cineva de prin sate”, completează el, ștergându-și fruntea transpirată, pe care au rămas imprimate dungi roșii, adânci, de la vizieră.
„Calitatea dinților, în cea mai mare parte, depinde de nivelul de conștiință a pacientului față de sănătatea lui. Sunt unii care acordă o atenție mare sănătății dinților, dar sunt și mulți cei care nu se spală deloc pe dinți. Și asta nu depinde din ce mediu vin ei, din sat sau oraș”, spune directorul.
Pe lângă nerespectarea igienei orale și mersul tardiv la medic, stomatologii din Soroca susțin că o a treia problemă ce influențează sănătatea dinților oamenilor din regiunea de nord a țării este calitatea apei. Excesul de fluor din apă se așează ca un pigment maro pe suprafața dinților. „Închipuiți-vă, fete frumoase și cu dinții galbeni sau cafenii, dar asta e în toată zona asta de nord, mai ales acolo unde sunt carierele acestea de piatră”, spune Gheorghe Poștaru, care lucrează medic stomatolog deja de peste patru decenii.
Fluoroza dentară, numită și „smalț pătat”, este cauzată de fluorul din apa potabilă pe care oamenii o consumă. Această problemă este pe larg răspândită în întreaga lume, motiv pentru care în multe țări din Europa (Irlanda, Polonia, Serbia, Spania, Marea Britanie, Elveția, Slovacia, Bulgaria, Franța, Germania și Republica Cehă) au fost lansate mai multe inițiative eficiente de fluorizare a apei. Una dintre soluțiile găsite a fost instalarea filtrelor pentru curățarea apei. De asemenea, specialiștii au recomandat ca apa de calitate necorespunzătoare să fie tratată: să fie eliminate sărurile de calciu și magneziu, să fie defluorizată etc. De asemenea, una dintre soluțiile mai simple la care poate apela oricine este fierberea apei.
Satele îndepărtate
Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, opt din 10 moldoveni suferă de carii dentare. În cazul în care acestea nu sunt tratate, ele pot cauza daune întregului organism. Specialiștii sunt de părere că aceste carii sunt legate de zona geografică, modul de alimentație și apa consumată, dar nu în ultimul rând și de lipsa igienei orale corecte. Mai mult, potrivit unui studiu realizat în 2015 de către Aurelia Spinei, dr. șt. med., conf. univ., peste jumătate din numărul total de copii și adolescenți din Republica Moldova ajung pe scaunul stomatologic abia în cazuri de urgență sau complicații.
Peste 50% din oamenii din Europa suferă de o anumită formă de parodontită și peste 10% au boli grave, prevalența crescând până la 70-85% din populația cu vârsta cuprinsă între 60 și 65 de ani. Orice persoană trebuie să treacă pragul unui cabinet stomatologic de două ori pe an pentru un control de rutină. Pe parcursul anilor 2012-2016 ratele de adresare la medicul stomatolog au scăzut. Astfel, dacă în anul 2012 la stomatolog mergeau 4,4% dintre persoanele cu venituri mici, în 2016 numărul lor a ajuns la 0,7%, unul dintre motive fiind lipsa banilor, anunță Biroul Național de Statistică.
Medicii susțin că starea dentară este mai rea la oamenii din zonele rurale izolate, unde nu există nici măcar la un medic de familie. „Cu cât satul este mai departe de un oraș, cu atât oamenii sunt mai săraci și parcă rupți de realitate. Acolo am găsit copii care nu s-au spălat niciodată pe dinți și nici nu știu cum și pentru ce ar face asta”, constată Alexandru Brițchi, medic stomatolog din Chișinău care timp de mai multe luni a consultat copii din zonele rurale, în cadrul programului „Un doctor pentru tine”.
Potrivit Ministerului Sănătății, în țara noastră, peste 85% dintre copiii din zonele rurale nu respectă igiena orală. În acest sens, Organizația Mondială a Sănătății recomandă să fie implementate programe de prevenție, detectare și tratament finanțate de guvern, asociații și societăți de promovare a sănătății, pentru evitarea afecțiunilor orale. Copiii de până la 16 ani și persoanele care au poliță de asigurare medicală beneficiază de tratament dentar asigurat de stat. Însă cei din urmă se pot bucura doar de un număr redus de servicii, în rest, în caz de implanturi, de exemplu, aceștia trebuie să scoată din buzunar cel puțin câteva mii de lei. Pentru oferirea acestor servicii stomatologice gratuite, Policlinica din Soroca a primit de la Casa Națională de Asigurări Sociale suma de peste 1,3 mln de lei în acest an.
Potrivit unui catalog publicat de IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, o consultare primară a medicului stomatolog costă 107 lei, tratarea cariei dentare – 124 de lei, tratarea periodontitei în două ședințe variază de la 200 până la 499 de lei, în funcție de dinte. Tratarea afecţiunilor mucoasei cavităţii bucale costă 100 de lei ședința, iar tratarea parodontitei – 145 de lei. Sigilarea fisurilor unui dinte cu scop profilactic te va costa 112 lei, iar prețul implanturilor depășește 900 de lei, în funcție de materialul folosit.
„Vă doare?”
„Vă doare dintele? Fața vă este umflată? Atunci adresați-vă la doamna Eugenia, cabinetul 5. Așteptați să vă dau cărticica medicală”, spune registratoarea cu o voce vioaie. Între timp, mai răspunde la telefon, pune la loc fișa medicală a unui pacient. „Oamenii aici nu se programează, pentru că ar dura mult, iar mulți sunt din sate și nu pot veni de zeci de ori”, explică ea în timp ce apropie termometrul de fruntea unui bărbat care își bagă capul prin ferestruica îngustă. „Apropiem termometrul la frunte, că dacă o facem la mână au impresia că vrem să-i cipăm”, râde ea înfundat sub masca care-i lasă la vedere doar ochii.
Moldova este țara în care turismul dentar este foarte des întâlnit, clinici private fiind deschise pentru străini. Cu toate acestea, oamenii încă mai continuă să sufere de afecțiuni cauzate de degradarea danturii. În timp ce orașele sunt împânzite de clinici stomatologice private pe pereții cărora stau afișate zâmbete perfecte și scumpe, în sate aproape că nu mai găsești vreun cabinet stomatologic.
Îndreptare de la Luță
„Situația e foarte rea. Noi am rămas ultimii mohicani care mai lucram ca stomatologi în sat. Nu era ușor nici înainte, dar nici acum”, povestește Gheorghe Poștaru. Când a venit să lucreze în satul Racovăț, oamenii de acolo mergeau la preot ca să-și scoată dinții. Apoi în sat a venit un stomatolog care utiliza alcoolul nu numai în scopuri medicinale. După el a venit în sat și Gheorghe Poștaru. „Pacienții care intrau mă întrebau dacă nu e nevoie să ia îndreptare de la Luță. Așa mai multe zile. Și într-o zi întreb pe un om, «da’ cine-i acest Luță de la care toată lumea vrea să aducă îndreptare?» Și mi-a zis că așa numeau ei magazinul din centrul satului de unde cumpărau câte o sticlă de vodkă pentru fostul stomatolog. Iată așa era în sat cu stomatologia”, spune el, sprijinindu-se obosit de un perete.
Aceste luni de pandemie, când trebuie să lucreze ore în șir îmbrăcați în mai multe straturi de echipamente de protecție, îi storc de puteri pe medici. „E greu să simți că tot timpul spatele îți este transpirat, dar trecem peste asta”, spune el, grăbindu-se spre Inga Pânzari din satul Pârlița, care intră speriată în cabinetului stomatologului, încercând să-și stăpânească durerea de la măseaua stângă. Din cauza ei nu a putut să doarmă trei nopți. „Ce durere am avut, nu m-am temut de nimic deja. Așa de tare mă durea că-i spuneam mamei: „„mamă, mor”. Trei zile am avut febră și durere până la șira spinării, urechi. Toată partea asta mă durea și toți dinții din gură. Și nu-mi trecea nici cu pastile… Dar e și vina mea, trebuia să vin mai devreme, să nu las până nu mai pot”, recunoaște ea stomatologului. Deschide larg gura și închide strâns ochii ca să nu-i mai lăcrimeze, din cauza luminii puternice a becului, dar și din cauza fricii. Mai are puțin și scapă de durere.
