Integrarea europeană este, de obicei, discutată prin cifre, strategii și declarații politice. De această dată, am discutat cu oamenii despre schimbările directe și oportunitățile pe care le văd de când Republica Moldova a început procesul de integrare în comunitatea europeană.
Schimbările se văd în viața de zi cu zi
Pentru unii, schimbările au însemnat o călătorie fără vize sau primul concert susținut pe o scenă de peste hotare. În ochii altora, schimbările au început cu un drum reparat sau un spital renovat.
„Eu am făcut studii în Europa, la o universitate din Spania. Mi-am luat o diplomă care a contribuit ulterior la cariera mea. Vedem că UE investește foarte mult în infrastructura noastră, în drumuri, în școli, în grădinițe și spitale. Câteodată stăm la masă și zic: «Arătați un centimetru de drum care a fost făcut din banii contribuabililor din Federația Rusă», pentru că banii care vin sunt ai contribuabililor moldoveni. Cred că este un model de dezvoltare și că Republica Moldova ar trebui să fie în acest model de dezvoltare. Europa, pentru mine, înseamnă călătorii, prosperitate, pace și diversitate”.
Oportunități pentru tineri
Pentru un tânăr din Edineț, apropierea de Uniunea Europeană începe chiar de la școala în care a învățat.
„Moldova europeană înseamnă pentru mine viitorul. Este o cale prin care putem deschide Moldovei noi oportunități, mai bune și mai pozitive pentru viitorul nostru, pentru viitorii noștri copii și pentru noi, tinerii. S-au finanțat multe școli. Chiar și liceul meu, «Mihai Eminescu» din Edineț, a fost finanțat de Uniunea Europeană și a fost dotat cu multe echipamente noi, la fel ca alte școli, nu doar liceul meu”, spune acesta.
Călătorii, transferuri bancare și roaming
Daniel Vodă, expert asociat în domeniul politicii externe, integrării europene și comunicării strategice al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), spune că în ultimele două decenii apropierea de spațiul european le-a oferit cetățenilor R. Moldova posibilitatea de a reduce distanța dintre cei din diasporă și cei rămași acasă.
„Dacă ar fi să analizăm avantajele apropierii de spațiul european din ultimii 20 de ani, vorbim, în primul rând, despre spațiul comun al călătoriilor. Cetățenii moldoveni folosesc pașaportul biometric pentru a ajunge în spațiul european. Doi din trei moldoveni au beneficiat de acest lucru și este fantastic. Un al doilea lucru pe care îl văd foarte practic și aplicat îl reprezintă transferurile bancare SEPA: atunci când transferăm bani la costuri reduse, economisim. Un al treilea element este roamingul. Suntem printre puținii beneficiari non-UE – doar Republica Moldova și Ucraina, două state care aplică deja roamingul fără taxe suplimentare. UE, practic, se implică în fiecare domeniu și sprijină Republica Moldova. Asta se vede în localitățile țării”.
Educație, cultură și schimb de experiență
O bună parte dintre proiectele dezvoltate în R. Moldova cu sprijinul financiar oferit de statele europene este orientată spre educație și schimbul de experiență.
„Am văzut multe lucruri benefice și utile pentru noi, care au fost posibile doar prin granturile obținute din partea Uniunii Europene. Apoi, pe plan cultural, artiștii noștri au ocazia să concerteze pe scene la care altădată nici nu ar fi visat. O sumedenie de burse pentru elevii și studenții noștri sunt niște adevărate cadouri regale. La fel și dotările școlilor noastre. Multe unități de învățământ au primit mijloace tehnice, programe și literatură, încât îmi este și greu să le enumăr”, relatează o altă doamnă.
„Ni se oferă multe posibilități. Chiar zilele trecute, o echipă de la Ministerul Infrastructurii a mers în Suedia pentru a prelua experiență. Integrarea europeană are loc pe mai multe planuri. Noi nu le observăm, dar țara se integrează tot mai mult. Nu putem spune ce va fi mâine sau poimâine, dar putem afirma cu tărie că viitorul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană, iar acest lucru îl vom vedea cu toții”, afirmă un alt cetățean.
Un sprijin care funcționează ca un sistem
Expertul în politici publice de la comunitatea WatchDog.MD, Andrei Curăraru, descrie apropierea de UE drept un proces care trebuie privit în ansamblu.
„Eu cred că cei care și-au eficientizat energetic casa, care merg pe drumurile construite din bani veniți din UE, care au putut să își creeze o afacere și acum oferă locuri de muncă, care poate au adus oameni din diasporă sunt cei care înțeleg foarte bine cum se întâmplă lucrurile. Vorbim despre un sprijin care nu vine de la caz la caz, ci ca parte a unui sistem mai mare. Vorbim despre Planul de creștere economică, în valoare de peste 1,9 miliarde de euro, care include bani pentru drumuri, două spitale regionale, crearea a peste 20 de mii de locuri de muncă și a cel puțin 2.000 de firme care să exporte în UE. Aceasta este logica: să ne conectăm cât mai mult la piața europeană, să ne apropiem de salariile din UE, care, potrivit obiectivelor propuse de Guvern, ar trebui să ajungă, în medie, la 20 de mii de lei, și să ne raliem la aceste standarde”, a declarat acesta.
Amintim că, în seara de 13 octombrie, la Luxemburg, Republica Moldova a deschis oficialnegocierile pentru încă două clustere: „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”, care cuprind 17 capitole. Astfel, numărul capitolelor deschise a ajuns la 24 din 33, iar țara are acum deschise patru dintre cele șase clustere de negociere.
Anterior, R. Moldova deschisese negocierile pentru primul cluster, pe 15 iunie, și pentru „Relații externe”, pe 14 iulie. Mai rămân de deschis „Agenda verde și conectivitate durabilă” și „Resurse, agricultură și coeziune”.
Acest material a fost realizat cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii al Republicii Moldova, în cadrul Fondului pentru subvenționarea mass-media.
