Valeriu Ajder: „Antreprenoriatul social este în primul rând antreprenoriat, iar abordarea socială vine în completare”
„EU4Youth: Impactul Inovării Sociale – parteneriat strategic” a fost un proiect prin care tinerii antreprenori din Moldova și Ucraina au fost susținuți în domeniul antreprenoriatului social, cu scopul de a promova coeziunea socială, ocuparea forței de muncă inclusivă și reducerea inegalităților.
Proiectul s-a concentrat pe informarea a peste un milion de persoane în cele două țări despre impactul antreprenoriatului social și facilitarea înființării a patru laboratoare de inovare socială. Acesta a inclus , de asemenea, incubarea a opt întreprinderi sociale ale tinerilor prin competiția „Social Impact Award” și sprijinirea dezvoltării unui ecosistem favorabil pentru întreprinderile sociale în regiune.
În Republica Moldova proiectul a fost administrat de A.O. ACTIE din Cahul, iar unul dintre beneficiarii proiectului care a fondat o întreprindere socială și activează până la moment, a fost Iulia Culicenco din raionul Căușeni.
În acest context, am discutat cu Valeriu Ajder, Directorul A.O. ACTIE , despre susținerea și perspectivele antreprenoriatului social în Republica Moldova.
– Domn Ajder, cum descrieți experiența dumneavoastră în domeniul susținerii antreprenoriatului social în Republica Moldova?
– Antreprenoriatul social este un concept relativ nou pentru Republica Moldova. La momentul începerii implementării proiectului „EU4Youth: Impactul Inovării Sociale – parteneriat strategic”, adică la începutul anului 2020, majoritatea oamenilor nu erau familiarizați cu noțiunea de antreprenoriat social și de economie socială.
Din acest motiv, o parte importantă a activității noastre în cadrul proiectului a fost informarea tinerilor cu privire la conceptele de bază. Ulterior, am întreprins și activități de formare a potențialilor antreprenori sociali. Experiența noastră în cadrul proiectului a fost una foarte interesantă, dar au fost și provocări.
Dacă ținem cont de impedimentele menționate mai sus și de faptul că în prezent încă nu putem spune că în Moldova există o economie socială dezvoltată, putem observa că, ca orice inițiativă aflată la început de cale, aceasta nu este fără provocări și dificultăți.
– Care au fost cele mai mari impedimente?
– Așa cum am menționat mai sus, unul dintre principalele impedimente este lipsa de informare cu privire la antreprenoriatul social, dar nu numai. O altă dificultate constă în cadrul legislativ imperfect, care oferă puține beneficii potențialilor antreprenori sociali, dar în același timp creează mai multe impedimente comparativ cu antreprenorii clasici.
O altă problemă cu care ne-am confruntat, și care probabil este valabilă pentru antreprenoriat în general, nu doar cel social, este că mulți tineri nu au suficient curaj să lanseze o astfel de afacere. În cadrul sesiunilor de informare și a trainingurilor efectuate, au fost mulți tineri care au manifestat interes și aveau chiar și unele idei de afaceri. Când am lansat concursul de planuri de afaceri pentru a acorda câștigătorilor granturi în vederea înființării afacerilor sociale, numărul participanților a fost mult mai redus.
Cu siguranță, o problemă este și migrarea tinerilor, care face ca un număr mare de tineri activi să plece peste hotare în loc să pornească o afacere aici, în Moldova. Din păcate, orașul Cahul este extrem de afectat de acest fenomen, mai mult decât alte orașe similare din țară.
– Actualmente, în țară avem doar 15 întreprinderi sociale înregistrate oficial. Cum credeți, de ce numărul lor este așa de mic?
Sunt mai multe cauze pentru această situație. Una dintre ele este de natură birocratică: pentru a obține statutul de întreprindere socială, este necesar ca o comisie (Comisia Națională pentru Antreprenoriat Social) să se întrunească și să acorde acest statut antreprenorilor care depun cereri în acest sens. Această comisie se întrunește destul de rar, ceea ce determină mulți antreprenori să renunțe la ideea de a obține acest statut și să opteze pentru înființarea unei întreprinderi clasice.
O altă cauză constă în faptul că o întreprindere socială în Republica Moldova impune mai multe restricții antreprenorilor, în timp ce oferă puține beneficii. Principalul avantaj al unei întreprinderi sociale este accesul la programe care oferă granturi pentru înființarea sau dezvoltarea acestora. În contrast cu alte țări din UE unde există mai multe facilități pentru întreprinderile sociale, în Moldova acestea sunt foarte puține.
În plus, există restricții precum obligativitatea ca 90% din profit să fie reinvestit obligatoriu în întreprinderea socială, indiferent de contribuția socială, și egalitatea de vot pentru toți fondatorii în cadrul întreprinderii. Mai mult decât atât, orice antreprenor poate desfășura activități de antreprenoriat social fără a fi înregistrat oficial. Din aceste motive, sunt puține stimulente pentru a obține acest statut și, de obicei, antreprenorii îl solicită doar pentru a obține un grant, deoarece finanțatorii impun adesea această condiție.
– Care sunt istoriile de succes pe care le-ați intersectat în acest domeniu?
– Cea mai mare istorie de succes pe care am cunoscut-o este Fundația „Alături de voi” România, care a fost și partenerul principal în cadrul proiectului. Aceștia au creat mai multe întreprinderi sociale la Iași, pe care le gestionează cu succes, și au contribuit la înființarea sau dezvoltarea multor zeci de întreprinderi sociale în România. Prin acest proiect și alte acțiuni, au realizat transfer de expertiză către diverși parteneri instituționali din Republica Moldova și nu numai.
Există destule istorii de succes în domeniul antreprenoriatului social și în Republica Moldova, însă mai puține în zona de sud a țării. Sperăm ca treptat să se schimbe lucrurile în bine.
– Ce ar trebui să înțeleagă viitorii antreprenori sociali înainte să pornească pe această cale?
– Viitorii antreprenori trebuie să fie conștienți că antreprenoriatul social este în primul rând antreprenoriat, iar abordarea socială vine în completare. Ca orice altă întreprindere, o afacere socială trebuie să fie viabilă; altfel, riscul este ca ea să închidă ușa înainte de a avea un impact social în comunitățile unde activează.
Scopul principal al unei întreprinderi sociale nu este maximizarea profitului, deci acest model nu este potrivit pentru oricine. Totuși, cei care aspiră să inițieze o astfel de afacere se află într-o poziție avantajoasă, având în vedere că acest domeniu este în plină expansiune în alte țări și suntem siguri că și în Moldova vom urma această tendință.
– Cât de relevant este acest model pentru Moldova, și care ar fi beneficiile în caz că ar fi din ce în ce mai multe întreprinderi de acest fel?
– Este un domeniu extrem de relevant pentru Republica Moldova, care se confruntă cu diverse provocări de ordin social. Întreprinderile sociale pot contribui semnificativ la crearea locurilor de muncă în zonele mai puțin dezvoltate și pot sprijini incluziunea persoanelor dezavantajate. Întreprinderile sociale de inserție pot facilita participarea acestor persoane pe piața muncii și pot reduce riscul de excluziune socială, o problemă frecvent întâlnită.
Aceste întreprinderi ar putea reprezenta o soluție, cel puțin parțială, la fenomenul migrației masive, în special din mediul rural. Totuși, pentru a prospera, este necesară o mai bună informare și, foarte important, modificări legislative care să ofere avantaje și să faciliteze activitatea acestor întreprinderi sociale.
Astfel, proiectul este un catalizator pentru dezvoltarea și consolidarea antreprenoriatului social în Moldova, Ucraina și România, oferind suport esențial pentru viitorii lideri din acest domeniu în creștere.
– Vă mulțumim pentru interviu
