Publică un anunț
piatasud.md

Votul anticipat, votul prin corespondență – alternative bune, dar care nu fac minuni

Votul anticipat, votul prin corespondență – alternative bune, dar care nu fac minuni

Prezența la vot relativ redusă în Republica Moldova la ultimele alegeri Parlamentare ar avea o soluție mai simplă pe teritoriul țării, după cum am explicat în materialul despre situația de la Măgdăcești. Totuși, există și abordări mai sistemice care ar putea cel puțin să le ofere cetățenilor o alternativă de participare la procesul electoral.

Dacă în țară disponibilitatea birourilor electorale și a buletinelor de vot nu este niciodată o problemă, de multe ori situația a fost diferită peste hotare. Începând cu 2010, când la unele secții de vot din Italia au fost cozi și nu au ajuns buletine pentru toți, această problemă a devenit tot mai prezentă la toate scrutinele, de fiecare dată „migrând” în alte țări: 2016 – în Marea Britanie, 2020 – în Germania și Marea Britanie.

Votul anticipat

Similar cu situația diasporei moldovenești, și România s-a confruntat cu o prezență masivă la vot în afara țării. Pentru a evita aglomerările la urnele de vot și a evita situațiile critice, precum cele de la Alegerile Prezidențialele din 2014, statul român a încercat să calibreze alocarea resurselor și implementarea metodelor alternative de exercitare la vot.

În primul rând, a fost introdus votul anticipat (early voting) pentru diaspora. Acest sistem presupune că un cetățean își poate exercita votul înainte de ziua alegerilor, în multe cazuri chiar și până la trei zile înainte.

Expertul român Sorin Ioniță de la Expert Forum spune că, deși această măsură este binevenită, oricum alegătorii votează mai mult duminică, fie din obișnuință, fie că atunci au timp. „Lumea a venit și vinerea, și sâmbăta, și e în general bine să ai aceste alternative”, susține Ioniță.

Expertul Septimius Pârvu, de la aceeași organizație, spune că această măsură, de rând cu altele, a contribuit și la creșterea cheltuielilor pentru organizarea alegerilor. Asta se poate vedea din costurile progresive pentru desfășurarea scrutinelor electorale:

  • 2004 – 75 de milioane RON (alegeri pe liste, concomitent cu prezidențialele în aceeași zi);
  • 2008 – 100 de milioane RON (alegerea deputaților în circumscripții uninominale + secții în diaspora);
  • 2012 – 199 de milioane de RON (alegerea deputaților în circumscripții uninominale + secții în diaspora);
  • 2016 – 227,7 milioane de RON (alegerea deputaților pe liste + plus secții peste hotare + votul prin corespondență și mai multe zile de vot);
  • 2020 – 640 de milioane de RON (alegerea deputaților pe liste, cel mai mare număr de secții peste hotare din istorie – 748 de secții + votul prin corespondență și mai multe zile de vot în diaspora).

În Republica Moldova, pentru alegerile Parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, CEC, alături de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, a cheltuit pentru deschiderea și operarea celor 150 de secții de vot de peste hotare 11.280.000 de lei, dintre care 3,6 milioane doar pentru achitarea serviciilor funcționarilor angajați în acest scop. Dacă statul s-ar angaja să organizeze alegerile timp de mai multe zile, doar bugetul de 24 de mii de lei / per secție / per zi ar trebui dublat sau chiar triplat, în funcție de numărul de zile și de personal implicat.

Despre votul prin corespondență, citește mai departe pe Moldova.org

Articole similare