Moldova +

Copiii cu nevoi speciale sunt printre noi

În raionul Cahul, în cadrul școlilor, sunt încadrați 340 de copii cu nevoi educaționale speciale.

Acești copii sunt speciali. Unii au dizabilități fizice, deficiențe mintale, deficiențe ale aparatului auditiv etc.

Din 2010, în Republica Moldova, la nivel de stat, este implementată politica de incluziune socială a copiilor cu nevoi speciale. Din 2010, instituțiile de învățământ din țară sunt obligate să-și adapteze programul la necesitățile elevilorcu astfel de necesități. Evident că nu în fiecare școală există astfel de copii, dar în situația în care apar, administrația instituției urmează să întreprindă toate măsurile pentru ca ei să se poată integra.

Școala Primară – Grădinița „A. Donici” din municipiul Cahul se numără printre puținele instituții de învățământ din Republica Moldova care a început să lucreze cu copii cu nevoi speciale mult până la apariția politicilor publice în acest domeniu. 

Galina Parvana, directoarea Școlii Primare ne-a vorbit despre modul în care au început să primească elevi cu necesități speciale în instituție – care au fost costurile și necesitatea schimbării. 

„Avem la moment aproximativ 470 de copii dintre care 22 sunt cu nevoi speciale. Am avut copii cu dizabilități fizice. Ei erau acceptați în instituții. La un moment dat, am avut o discuție cu o mămică carea venit să solicite acceptarea copilului cu dizabilități psihice – cred ca prin anii 2001, 2002. Mama a fost foarte emotivă, spunând că nu vrea sa-și dea copilul de acasă, vrea sa-i fie în preajmă”, ne-a spus Galina Parvana.

Succesul schimbării a fost încurajat de diferite organizații specializate, donatori, asociații obștești la care administrația a apelat. Au solicitat asistența diverșilor specialiști care să vină în Moldova și să acorde asistență cadrelor didactice. Au avut și deplasări peste hotare, la instituții similare. Au învățat cum se oferă asistențăcopiilor cu necesități speciale.

„O schimbare nu se produce de la sine. Trebuie să cunoști experiența altor țări, altor persoane, altor instituții de acest gen cum suntem noi. Învățătorii noștri au învățat. Trei veri la rând, din Australia au avut 3 doamne care ne-au învățat practic cum să lucrăm cu copii autiști. Schimbareanu s-a produs peste noapte. S-a produs în inima copiilor, în inima și în mintea cadrelor didactice, în inima întregului colectiv”,susține Galina Parvana.

Școala Primară „A. Donici” din Cahul este dotată complet pentru a primi copii speciali și a le acorda asistența necesară. Este și meritul părinților. Unii au contribuit la amenajarea rampelor de acces pentru cărucioare.

„Eu mă întreb ce simt omenii care nu acceptă astfel de copii? A fi ignorat înseamnă izolare, frustrare. Cine suntem noi să decidem pentru ei? Să-i ignorăm, să-i excludem din societate, din școală, din colectiv… Schimbarea aceasta trebuie să se producă! Și ea se va produce, doar că e nevoie de timp. Și școala primară – grădinița „A. Donici” este o dovadă clarăcă orice copil, din orice familie poate fi încadrat, poate învăța împreună cu alți copii, pot prieteni și se pot ajuta”. 

Integrarea copiilor cu nevoie speciale într-o școală tipică nu e o schimbare doar pentru ei. Acești copii și așa erau încadrați – ori la școala tipică, ori la cea specială. Schimbarea se produce în mentalitatea celorlalți copii. 

„Cred ca e mai mult o schimbare pentru noi, pentru copiii tipici. Ei conștientizează că trebuie să-i accepte pe cei cu nevoie speciale și să-i ajute. Având acești copii în clasă, învățătorul trebuie să găsească noi metode de predare astfel încât să fie încadrați toți copiii. Au de câștigat toți până la urmă”, susține Galina Parvana. 

E o altă situație la școlile mici

Gimnaziul „M. Sarabaș” din s. Cîșlița Prut, raionul Cahul doar anul trecut a început încadrarea copiilor cu nevoi educaționale speciale. Instituția nu are însă nici infrastructura necesară elementară pentru aceasta. Toate materialele pe care le utilizează în lucru cu cei 4 copii cu nevoi speciale sunt pregătite manual. 

Enciu Vasilisa, directoarea gimnaziului din Cîșlița Prut ne-a comunicat că principala problemă în lucrul cu copii speciali este lipsa de experiență a cadrelor didactice. Instituția nu a avut astfel de copii.

„Suntem nevoiți să căutăm mijloace ca să integrăm copiii aceștia, să putem să-i integrăm efectiv ca să nu să se simtă izolați. În clasă, ei ridică mâna, vor să te cuprindă, vor să fie luați în seamă chiar dacă unii nu aud, nu pot să repete. Căutăm modalități să-i ajutăm. Nu e vina lor că s-au născut așa. Trebuie să-i ajutăm să se integreze”, consideră Vasilisa Enciu.Potrivit ei, acești copii se pot încadra în societate și chiar își pot găsi o profesie.

Marina Vidrașcu este mama unui copil de 8 ani, care a fost diagnosticat cu autism. În fiecare zi este alături de băiat la școală, pentru a-l ajuta și a avea grijă de el. Spune că la început era izolat de ceilalți copii, dar odată ce a ajuns la grădiniță și la școală, lucrurile s-au schimbat.

„Are nevoie permanent de supraveghere. Are energie multă, răbdare puțină, nu cunoaște riscurile, e din cale afară de curios, se plictisește repede… La școală a început mai bine să socializeze cu copiii, e bucuros când îl ia cineva în seamă, când vorbește cu el. E bucuros când îl întreabă cineva ceva. Înainte nu vroia nimeni să comunice cu el, dar acum percepția s-a schimbat. Copiii scot cărțile pe masă – la fel procedează și el…”.

„Depun mult efort ca acești copii să fie integrați în mediul școlar, încercăm să creăm condiții speciale… Atât cât putem. Aici avem o clasă unde credem că va fi centru de resurse pentru ei, unde ar putea să se ocupe acești copii, însă nu avem condițiile necesare pentru ca acest centru de resurse să funcționeze. Ne-am dori foarte mult să fim ajutați să putem lucra cu acești copii, mai ales cu cei care au un grad de dizabilitate destul de sever. Pentru noi este o provocare”, susține Luminița Madjar, directoare adjunctă a gimnaziului din Cîșlița Prut.

Mult depinde de părinți

De mai bine de 20 de ani, Mariana Budan este parte a procesului de încadrare a copiilor speciali în instituțiile de învățământ din raionul Cahul. La moment deține funcția de specialist principal în cadrul serviciului specializat a Direcției generale învățământ Cahul.

„Unul din factorii esențiali care stimulează incluziunea este atitudinea. Atâttimp cât noi nu ne schimbăm atitudinea față de copii cu nevoi speciale, față de procesîn general – nu putem vorbi despre o școală incluzivă. Ce înseamnă conceptul de „Școala pentru toți”? Asta înseamnă o școală în care să se simtă bine toți copiii. Daca în școală este măcar un copil care nu se simte bine –  deja nu eo școală pentru toți.

Potrivit Marianei Budan, mulți percep „integrarea” și „incluziunea” ca fiind sinonime. Dar nu este așa. Integrarea este plasarea fizică a copilului într-o instituție și acest copil încearcă să se adapteze la condițiile din această instituție, la metodele de lucru…Incluziunea presupune o altă abordare, adaptarea a tot ce se întâmplă în jurul copilului – pornind de la școală, proces, la necesitățile copilului.

Doamna Mariana ne-a povestit și un caz, despre un elev al școlii Donici, un copil diagnosticat cu tulburări de spectru autism care la moment  își continuă studiile la un colegiu.

Mariana Badan ne-a relatat un caz despre elevul școlii Donici, diagnosticat cu tulburări de spectru autism, care momentan își face studiile la un colegiu: „În primele 2 săptămâni, copilul a stat doar după ușă și doar sub masă. Nu spunea nimic. Nu înțelegea nimic, nu putea face multe lucruri. După un an și jumătate, după ce am trimis un specialist la cursuri specifice, am înțeles că noi nu făceam nimic corect. Și am început de la zero. Prin alte metode, s-a aplicat altă tactică. Treptat au început să apară rezultate. Nu pot să neg meritul familiei. Familia a muncit din greu. Astăzi copilul își face studiile la colegiu. Va avea o bucată de pâine și se va integra în societate”.

În raionul Cahul sunt două mari probleme care frânează incluziunea copiilor cu nevoi speciale în școli: prima este atitudinea (mentalitatea), iar a doua – lipsa condițiilor pentru educația incluzivă în toate instituțiile.