Creştinii ortodocşi de stil vechi sărbătoresc Nașterea Maicii Domnului. Ce spune tradiția

Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi Naşterea Maicii Domnului, cunoscută în popor și sub numele de „Sfântă Maria Mică”. Aceasta este prima sărbătoare din cursul anului bisericesc şi cea mai mare sărbătoare a toamnei.

Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului marchează începutul noului an, așa cum tăierea capului Sfântului Ioan Botez a marcat sfârșitul anului bisericesc. După 21 septembrie, gospodarii încep semănatul.

De Nașterea Maicii Domnului, bărbații nu meșteresc și nu fac treabă în gospodărie, iar femeile nu cos și nu spală rufe. Se spune că rugăciunile adresate Maicii Domnului în această sfântă zi de sărbătoare de către cele care își doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând. În credința populară, sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vară și toamnă, momentul în care se dă startul lucrurilor agricole de toamnă și momentul în care noul anotimp începe să își intre în drepturi.

Mai există și o altă superstiție românească conform căreia cei care mănâncă gătit la foc în aceste zile au șansa de a atrage asupra lor boli care îi pocesc. Se aprinde în schimb candela în dreptul icoanei Maicii Domnului și se lasă să ardă pe tot parcursul sărbătorii.