Reforma Poliției

Activitatea poliţienească comunitară. Societate protejată – Societate încurajată

În anul 2018, Guvernul Republicii Moldova emite o hotărâre pentru aprobarea Concepţiei şi a Planului de acţiuni pe anii 2018-2020 privind activitatea poliţienească comunitară, în scopul realizării atribuţiilor Poliţiei stipulate în art.23 din Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului. Proiectul-pilot de implementare a Conceptului de Poliție Comunitară  a fost lansat în cadrul implementării Strategiei de Dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020.

Documentul nu presupune crearea unui serviciu poliţienesc nou sau a unei structuri distincte, ci a unui model de activitate poliţienească în comun cu societatea, pentru a soluţiona problemele ce ţin de criminalitate şi securitate publică.

Astfel, în localități s-au creat grupuri de oameni, care să includă profesori, medici, reprezentanți ai autorităților locale, ai mediului de afaceri și polițiști pentru a identifica problemele din comunitate și a găsi soluții pentru rezolvarea acestora.

La baza Activității Poliției Comunitare sunt stabilite 7 obiective:

  1. Descentralizarea decizională
  2. Eficientizarea preocupărilor Poliţiei faţă de o comunitate determinată
  3. Prevederea evenimentelor şi acţionarea proactivă
  4. Primirea, audienţa şi cooperarea cu membrii comunităţii
  5. Cooperarea cu alte instituţii şi organizaţii
  6. Comunicarea
  7. Modernizarea sectoarelor de poliţie

În Hotărârea Guvernului se specifică: „Activitatea poliţienească comunitară reprezintă un parteneriat, în primul rând, cu cetăţenii, pentru identificarea şi soluţionarea problemelor pe un anumit teritoriu, un răspuns la nevoile şi cerinţele comunităţii. Poliţia nu poate soluţiona orice problemă în mod independent, în special cele care vizează securitatea/siguranţa publică. În acest sens, implicarea populaţiei va avea ca efect identificarea şi dezvoltarea soluţiilor pentru problemele cu care se confruntă. Colaborarea şi coordonarea activităţilor preventive cu alţi parteneri, analizarea problemelor şi găsirea soluţiilor pentru aceste probleme reprezintă în fapt esenţa activităţii poliţieneşti comunitare.

Ministrul Afacerilor Interne de atunci, Alexandru Jizdan, citat de agora.md, a declarat: „Prin această abordare se urmărește schimbarea percepției poliției de către societate: dintr-o structură care aplică pedepse în una care, în primul rând, are grijă de cetățean”

Pe site-ul oficial al Poliției Republicii Moldova se menționa:„Conceptul privind Activitatea Poliţienească Comunitară este destinat organizării activităţii poliţiştilor conform celor mai bune practici şi standarde internaţionale de conlucrare a poliţiei cu membrii comunităţii. Documentul de politici vine să orienteze activitatea poliţienească pentru o mai bună interacţiune şi comunicare cu cetăţenii, precum şi atragerea comunităţii în suportul poliţiei menit să asigure climatul optim de siguranţă în locul şi aria în care domiciliază, îşi desfăşoară activitatea sau se recreează.”

Astfel, în urma aceste concepții Poliţia trebuie:

 – să fie vizibilă şi accesibilă publicului;

 – să cunoască şi să fie cunoscută de public;

 – să răspundă la necesităţile comunităţii;

 – să fie receptivă la îngrijorările comunităţii;

 – să implice, să atragă şi să mobilizeze comunitatea;

 – să fie responsabilă pentru activităţile sale şi rezultatele obţinute în faţa comunităţii.

 În anul 2019, potrivit Raportului de Monitorizare civică a reformei Poliției în Republica Moldova nr. 3, elaborat de către Promo-LEX, au fost renovate în total 14 sectoare de poliție pe întreg teritoriul țării. Astfel,  Promo-LEX concluzionează că sectoarele de poliție renovate asigură, în mare parte, condițiile de desfășurare a activității polițienești, inclusiv a celei comunitare, condițiile de muncă ale angajaților fiind îmbunătățite în mod substanțial

Acest articol a fost produs cu ajutorul Asociației Promo-LEX  și cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia este responsabilitatea exclusivă a A. O. Cahul 2030 și nu reflectă neapărat poziția Asociației Promo-LEX și a Uniunii Europene.