Echinocţiul de toamnă 2024 începe pe 22 septembrie. Ce înseamnă toamna astronomică și de ce are loc
Pe 22 septembrie, are loc echinocțiul de toamnă al anului 2024, debutul acestui anotimp din punct de vedere astronomic, moment din care ziua scade treptat, iar noaptea devine din ce în ce mai lungă, până la solstiţiul de iarnă, marcat pe 21 decembrie.
În fiecare an, la începutul ultimei decade a lunii septembrie, este momentul echinocțiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. Echinocțiul de toamnă 2024 este marcat pe 22 septembrie la ora 15:43, ora României. Începând cu această dată, zilele vor fi din ce în ce mai scurte, iar nopțile mai lungi.
De două ori pe an, ziua și noaptea au aproximativ aceeași durată, atât în emisfera sudică, cât și în cea nordică. Acest fenomen poartă numele de echinocțiu.
Punctul echinocțiului de toamnă, numit şi „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică. Aflându-se la această dată în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor.
Singurele excepţii sunt întâlnite în regiunile polare, în zona polului nord incepând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocţiului de primavară.
La latitudinile ţării noastre, în aceste zile Soarele va culmina la amiază la o înălţime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanţei unghiulare dintre zenit şi orizont. Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstiţiului de iarnă.
Axa în jurul căreia Pământul se rotește nu este complet dreaptă de sus în jos, aceasta fiind înclinată cu aproape 23,5 grade. Tocmai de aceea, diferite regiuni ale planetei sunt expuse la mai multă sau mai puțină lumină solară pe măsură ce planeta se rotește în jurul Soarelui. Din acest motiv avem și anotimpuri. Din acest motiv emisfera nordică și cea sudică au anotimpuri în momente diferite. În timpul iernii din emisfera nordică, emisfera sudică este înclinată mai mult spre Soare, și viceversa. În același timp, Pământul continuă să se rotească, astfel că planeta este încălzită în mod egal.
Articole similare
