UE // Meșter Popular: Eu când am scris proiectul nu am crezut ca laserul mă va ajuta așa de mult

Dumitru Zaporojan este unul dintre meșterii populari din raionul Cahul care practică un meșteșug vechi moldovenesc – prelucratul pieilor de oi și producerea articolelor tradiționale de vestimentație: bonzi și  cojoace.

A început să practice acest meșteșug în condițiile casnice. Colecta de la ciobani pielicelele, le prelucra, și făcea din ele covorașe pentru automobile. Cu o mașină de cusut și cu ajutorul soției, Dumitru a început o afacere care în ani i-a adus titlu de meșter popular. 

Cu Dumitru am făcut cunoștință când era la început de cale. Atunci producea doar covorașele pentru mașini și totșei din piele pentru copii și maturi. În doar câțiva ani, cu eforturile proprii dar și cu susținerea diverselor organizații, Dumitru a reușit să lărgească afacerea, și cel mai important – să producă  bonzi și cojoace tradiționale. 

Acum un an, Dumitru Zaporojan avea sute de pielicele în stoc 

Ultima dată când am discutat cu Dumitru era acum 1 an în urmă, în plină pandemie de COVID-19. Lucra în atelierul său, cu toate că atunci toate planurile meșterului popular erau date peste cap de pandemie. 

„Vara în fiecare săptămână aveam târguri în toată Moldova și România. Acum trebuia să fiu în România, iar pe 15 august în Brăila, aveam 5 zile de târguri” ne spunea atunci Dumitru.

Evita să evalueze pierderile, pentru că spera ca lucrurile să se schimbe la toamnă. Totuși, a investit bani grei în materia primă şi riscă să-i piardă dacă nu va găsi o posibilitate de a-şi vinde bondiţele, papucii şi celelalte lucrări.

Agenții economici din domeniul HoReCa și imobiliare, obligați să se conecteze la sistemul „Monitorizarea electronică a vânzărilor” până la 1 octombrie 2024 27 septembrie 2024

„Pierderi colosale ca sa zic, dar mai speram ca putem redresa. Sezonul meu e toamna iarna, atunci merg vânzarile cel mai bine” ne mai spunea atunci meșterul.

Ne-a spus atunci că un meșter nu se poate reprofila: Să merg peste hotare? Nu e cazul. Am investit aici, m-am ținut cu dinții și acum să plec e dezastru”.    

Suportul UE i-a permis să crească afacerea

În 2020, meșterul Popular Dumitru Zaporojan a accesat o finanțare nerambursabilă din partea GAL Lunca Prutului de Jos. Din banii oferiți, inclusiv contribuția de circa 40%, Dumitru a procurat un laser performant de tăiat și un calculator performant care i-ar permite să gestioneze utilajul. 

În scurt timp după aceasta, Dumitru a început să producă bonzi și cojoace, cu elemente tradiționale aplicate pe acestea. Elementele sunt tăiate din piele la laser. 

„Fără laser nu se poate de făcut asta, manual e foarte greu, cu cuțitul urma să le tai, dar de ce să ne chinuim cu cuțitul dacă este tehnica. Eu când am scris proiectul nu am crezut ca laserul mă va ajuta așa de mult. Eu fac tiparul și la bondițe, văd cum se așează, proporțiile” ne-a spus Dumitru. 

Întrebat dacă au crescut comenzile la articolele produse, Dumitru ne-a spus că era sceptic dacă o sa fie întrebate bonzile, dar a mers: „Acum finalizez o comandă mare și începem să luăm comenzi mai mici. Urmează acum să le vopsim, să fie și negre și cafenii”. 

Când am făcut cunoștință producea doar huse pentru scaune auto, Ne-a spus că au trecut mulți ani de atunci, iar mașinile sunt mai toate cu încălzire la scaune, cu toate acestea continuă să facă huse la comandă, dar nu în cantitatea de atunci. Vede dezvoltarea afacerii în dezvoltarea unui sistem de vopsire a pielii. Aceasta îi va permite să vină cu o gamă mai variată de produse. 

Cum a reușit Republica Moldova să exporte pe piața UE primele loturi de carne proaspătă de pasăre și ouă 29 octombrie 2024

„Acum vopsim pieile manual. Vreau un proces de vopsire cânt mai ecologic, vopsitul e cel mai toxic, dăunează mediului. Eu vreau să fac doar pe piele, cu un pulverizator, chestia asta costă bani mari, trebuie investiții” ne spune Dumitru.

Reporter: Am fost la tina anul trecut…

Dunmitru Zaporozan: Toate pielicelele acelea le-am dat, s-au realizat toate. A fost în așa mod că eu lucrez, lucrez, dar când se răcește afară – la mine se începe sezonul. La Chișinău am stat vreo 3 săptămâni și a mers. Acum am comanda aceasta mai mare și  e vorba de 20 de cojoace și vreo 10 bondițe. S-au terminat toate pielicelele, acum am început să iau iar pielicele, să le prelucram. Acum știu ce mă așteaptă. Am spus că merg și mă vaccinez, că mai am de mers și pe la Odesa și în România. 

A.O. Cahul „2030” este beneficiara Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene și implementează proiectul „Ce înseamnă Uniunea Europeană pentru Raionul Cahul”. Programul de Granturi Locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin a UE, acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor din Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Partenerul proiectului pentru creșterea potențialului de vizibilitate și implicare a cetățenilor este Asociația Presei Independente (API).

Conținutul articolului aparține autorilor și nu reflectă neapărat viziunea UE sau GIZ