Dmitrii Moruz: Trebuie să oferim cursuri de limbă română accesibile pentru toți doritori
În luna octombrie 2022, Dmitrii Moruz, consilier municipal Cahul, a fost numit în funcția de Director General al Agenției Relații Interetnice, fiind unul dintre puținii cahuleni care dețin funcții în structurile guvernamentale. Am discutat cu Dmitrii cum s-a schimbat modul lui de viață după numirea în funcție și cum se dezvoltă domeniul relațiilor interetnice în Moldova.
Cum ți s-a schimbat modul de viață după numirea în funcție?
Modul meu de viață s-a schimbat semnificativ, m-am mutat în alt oraș, m-am mutat la capitală, bineînțeles că nu mă mai ocup de activitățile de consilier municipal, de design, sunt implicat într-un alt domeniu. Spun ca e cu totul altul, dar are tangență și cu design-ul și cu spiritul de comunitate. Nu e o revoluție personală, dar e o tranziție drastică.
Cu ce se ocupă Agenția?
Agenția se ocupă cu implementarea politicilor statului pe domeniul interetnic și se subordonează Guvernului. În mod mai practic, noi avem câteva hotărâri de Guvern de lungă și scurtă durata, avem Strategia privind consolidarea relațiilor interetnice 2017- 2027, avem HG 576 din 2022 privind program de susținere populației de etnie romă, avem angajamente internaționale pe care statul și le-a asumat de-a lungul anilor și în baza acestor documente noi ne formăm un plan de acțiuni intern în fiecare an. Acest plan de acțiuni stă la baza activității nostre.
Eu cred ca am putea să exemplificăm: acordarea susținerii statutare organizațiilor etnoculturale acreditate pe lângă Agenție. Sunt organizații apolitice cu un program de activitate și noi suntem pentru ei un fel de donator, un fel de centru de cultură unde ei pot să-și găsească un spațiu pentru întâlniri, pentru evenimente, concerte, clase pentru orele de limbă română etc.
Noi ne ocupăm cu niște lucruri mai generale, sau mai informative, ne ocupăm cu prevenirea și combaterea antisemitismului și diferitor forme de intoleranță. Chiar acum urmează să avem o vizită de lucru în acest sens la București.
Acestea sunt chestiuni care nu sunt prezente la moment în societatea noastră în formă acută, dar noi tocmai pentru asta și implementăm diferite acțiuni, facem campanii de informare, anume pentru ca acestea să nu apăra.
Cu romii noi lucrăm strâns prin intermediul institutului mediatorilor comunitari. Romii sunt o etnie care se bucură de o atenție mare din partea Guvernului și ne bucurăm că avem o relație practică, avem chestii concrete pe care le facem și cred că este un exemplu bun când pe un domeniu se lucrează concret.
Când a avut loc ședința Guvernului și am aflat despre numirea ta în funcție, principala întrebare a fost: cum au ajuns la candidatura ta?
Principalul lucru care trebuie să înțelegem că aceasta este o funcție care este numită de Guvern. Când noi înțelegem asta, putem să tragem anumite concluzii că orice persoană care devine director la orice agenție este numită de Guvern și este selectată de către Guvern.
A fost concurs?
Această funcție nu prevede concurs, această funcție prevede numirea, este o funcție de demnitate publică care se numește cu votul majorității miniștrilor.
Totdeauna, a fost un proces.
Posibil a existat un proces intern de care eu nu cunosc, dar partea care eu o cunosc este că mie mi s-a propus, am avut un interviu formal și în urma acestui interviu mie mi s-a propus această funcție și eu am acceptat-o fără a sta mult pe gânduri. Mie mi s-a părut acest moment oportun și cred că pot să spun ca eu nu regret.
Cum a fost tranziția, cum te-au primit colegii? A venit cineva de la Cahul – acesta este conducătorul vostru… cum a trecut perioada de acomodare?
Eu cred că perioada de acomodare încă durează, încă este în proces. Eu spun că nu am venit aici să ies la pensie, am venit aici să lucrez. Asta deja presupune o altă dinamică. Încercăm să o facem gradual, toate activitățile și practicile bune vrem să le păstrăm. Eu pun un accent sporit pe rezultate. În instituțiile statului deseori se uită de rezultate, oamenii sunt învățați că vin la serviciu de luni până vineri și pare că se produce ceva. Scopul meu este să lucrăm eficient și pe rezultat. Poate vom face mai putine acțiuni, dar cu un rezultat vizibil. Doresc să implic fiecare angajat în procese decizionale, să fiu transparent cu echipă și să creez un climat de încredere. Scopul meu este să nu pierd nici o persoană din agenție, și așa suntem puțini.
Câți sunteți?
Suntem 14 persoane în total.
Ții dor de design, de modul acesta de lucru de proces, de creație? La agenție e mai multă birocrație.
Este loc și acolo de creație, noi ne comparăm deseori cu un centru de cultură. Noi tot putem să creăm anumite produse. Bineînțeles că este multă rutina, birocrație, dar eu o văd ca un instrument de a fi organizat și de a nu uita de obiectivele noastre. În industriile creative, creativitatea niciodată nu „înflorește” fără organizare. Întâi ești organizat și apoi, în baza unor reguli, tu ai șansa să creezi produsul.
Este loc și acolo de creație, noi ne comparăm deseori cu un centru de cultură. Noi tot putem să creăm anumite produse. Bineînțeles că este multă rutina, birocrație, dar eu o văd ca un instrument de a fi organizat și de a nu uita de obiectivele noastre. În industriile creative, creativitatea niciodată nu „înflorește” fără organizare. Întâi ești organizat și apoi, în baza unor reguli, tu ai șansa să creezi produsul.
Care sunt planurile pentru anul 2023? Cum se va schimba relația cu etniile din Moldova?
Nu cred că o să fie o schimbare dramatică, o sa fie o continuitate, dar câteva direcții le-am punctat deja. Punem accent pe schimbarea abordării în relațiile interetnice. Relațiile interetnice nu trebuie să se întâmple în mod izolat, când o etnie se întâlnește pe parcursul anului cu reprezentanții aceleiași etnii, poarta discuții și gata. Vrem să avem experiențe pozitive comune între etnii inclusiv cea majoritară. O direcție care vrem să o valorificăm este turismul intern.
Credem că o societate care călătorește pe intern este o societate mai tolerantă și mai deschisă. Altă parte este crearea condițiilor, inclusiv și de învățare a limbii române, astfel ca comunitățile etnice din Moldova să aibă aceleași șanse la viața socială și politică, ca și etnia majoritară. Noi suntem ferm convinși că în mai multe cazuri minoritățile etnice se simt defavorizați din cauza necunoașterii limbii române, dar pentru ca să diminuăm decalajul, trebuie să oferim cursuri de limbă română accesibile pentru toți doritori.
Ce loc are mun. Cahul pe agenda ta?
Nu putem spune că alocăm cahulului un anumit loc deosebit, chiar dacă în discuții îmi mai scapă cuvinte despre Cahul, cum inima bate aici. Avem o abordare bazată pe Strategie și planul de acțiuni care dă prioritate localităților unde etniile trăiesc în număr mai mare, compact, un exemplu ar fi Taraclia unde compact trăiesc bulgari. Per general, noi lucrăm cu toată țară, fără a da preferințe nimănui. O parte din activitatea noastră este echitatea și nu vrem să discriminăm pe cineva. La moment eu sunt concertat 100% pe activitatea mea noua și sper să aducem o schimbare pozitivă în viața oamenilor.
Mulțumim mult pentru timpul acordat.
