Echinocțiu de primăvară: semnificație, tradiții și obiceiuri
Pe 20-21 Martie, în fiecare an, are loc Echinocțiul de Primăvară, momentul când începe un nou ciclu care marchează Noul An Astrologic. Din acest moment, durata zilei începe să crească, iar cea a nopții să scadă.
Încă din antichitate, Echinocţiul era considerat un punct în care vălul dintre lumi se subţiază şi putem să auzim mai bine înţelepciunea strămoşilor.
Energia Echinocţiului este ideală pentru renaştere, noi începuturi, pentru curăţenie, iniţiere şi acţiune, pentru face planuri, a purcede către îndeplinirea scopurilor şi dorinţelor, pentru proiecte noi, plantarea seminţelor ce vor începe să germineze sub lumina Soarelui renăscut.
Trecem la ora de vară pe 26 martie
Moldova trece la ora de vară pe data de 26 martie, care devine, astfel, ziua cea mai scurtă a anului, având, teoretic, 23 de ore.
Dormim mai puțin”, cum se spune, în noaptea dintre 25 și 26 martie 2023, urmând ca în ultimul weekend din octombrie, adică în noaptea de 28 spre 29 octombrie 2023, când se trece din nou la ora de iarnă, durata nopții să câștige o oră în plus.
Echinocțiu de primăvară 2023 – tradiții și obiceiuri
- Pentru multe civilizaţii antice, evenimentul marca reîntoarcerea la belşug – adică hrana începea să fie procurată mai uşor. Iar vechii egipteni au construit Sfinxul în aşa fel încât acesta „priveşte” exact în punctul în care soarele răsare cu ocazia echinocţiului de primăvară.
- Prima zi de primăvară astronomică coincidea cu prima zi a anului persan şi era marcată prin 13 zile de petreceri.
- Pe vremea dacilor, numeroase ritualuri păgâne celebrau echinocţiul de primăvară, mai ales pentru importanța sa în creşterea fertilităţii pământului şi a naturii în general.
- La Şinca Veche, unde se presupune că dacii aveau într-adevăr un lăcaş de cult în grotă, s-ar fi desfăşurat dansuri rituale şi sacrificii cu ocazia echinocţiului de primăvară. După convertirea la creştinism, ritualurile pentru echinocţiul de primăvară au suferit o transformare.
- Obiceiul aprinderii focurilor, pentru a arde iarna şi a renaşte spiritul primăverii a fost asimilat în creştinismul românesc sub forma Focurilor Sfinţilor. Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumina şi întuneric.
- Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie.
- Odată cu echinocţiul de primăvară, începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.
