Gratiile nu sunt un impediment în obținerea unei profesii

Pedeapsa penală nu i-a privat de dreptul la educație. Vorbim despre deținuții și deținutele din penitenciare care, în ciuda faptului că se află după gratii, își continuă studiile gimnaziale sau au decis să învețe o meserie.

Experții în drepturile omului încurajează autoritățile să le ofere deținuților posibilitatea de a urma inclusiv studiile universitare (de licență sau master), iar persoanele aflate în detenție – să învețe pentru a obține o profesie care îi va ajuta să se reintegreze mai ușor în societate după ce își vor ispăși pedeapsa.

Eugen (n.r. – la solicitarea protagonistului, i-am schimbat prenumele) a fost condamnat în 2012 la doisprezece ani de închisoare pentru infracțiuni economice, fiind obligat de instanță să-și ispășească pedeapsa în penitenciarul nr.2 de tip semi-închis din orașul Lipcani, raionul Briceni. El spune că a nimerit după gratii dintr-o întâmplare nefericită.

Știind că va petrece o perioadă îndelungată în spatele gratiilor a decis să mai învețe, chiar dacă avea deja studii superioare. Astfel, doi din cei șapte ani petrecuți în penitenciar, i-a dedicat studiilor de formare profesională.

„Când am ajuns aici, tata mi-a zis: dacă ai posibilitate de învățat, învață. Mie întotdeauna mi-a plăcut să învăț și să cunosc ceva nou. Chiar dacă studiile în penitenciar nu erau obligatorii, eu am profitat de această șansă. Mai întâi m-am înscris la specialitatea „sculptor în lemn şi coajă de mesteacăn”, iar peste un an m-am înscris și la specialitatea „lăcătuș-asamblator”. De la penitenciar ni s-au oferit caiete, stilouri, creioane. Lecțiile aveau loc în mod obișnuit, exact ca în libertate, cu profesorii de la școala profesională care veneau în penitenciar. După un an de studii, am pregătit și lucrarea de curs, pe care am apărat-o în fața comisiei de la Şcoala de Meserii din orașul Briceni”, povestește Eugen.

El spune că nu toți deținuții vor să învețe, chiar dacă procesul de studii nu este complicat: „Eram vreo 20 de băieți, restul nu prea erau interesați. De obicei, sunt interesați de studii tot cei care mai au ceva carte”.

Recent, el a fost eliberat, dar se află încă sub supravegherea serviciului de probațiune.Este convins că meseria pe care a învățat-o după gratii îi va fi utilă în viață.

„Încă nu m-am angajat nicăieri, dar știu sigur că tot ce am învățat aici îmi va fi de folos mai târziu. În afară de asta, timpul n-a trecut în zadar și chiar a trecut mai repede. Știți cum se zice: la penitenciar, condamnatul trebuie să fie mereu ocupat (râde) și eu am ales să învăț. Îi încurajez pe toți deținuții să profite de dreptul lor la educație”, spune Eugen.

Pot alege între 18 meserii oferite de 11 şcoli profesionale

În Republica Moldova sunt 17 instituții penitenciare în care își ispășesc pedeapsa peste 5700 de persoane. Dreptul condamnaților la educație este prevăzut în Codul de executare al R. Moldova, iar instruirea face parte din programul individual de executare a pedepsei care se stabilește după evaluarea deținutului.

Varvara Dohotaru, șefa direcției reintegrare socială din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), responsabilă de domeniul educației în penitenciare, susține că metodele de predare în penitenciare sunt stabilite de Ministerul Educației, iar administrația fiecărui penitenciar asigură condiții pentru desfășurarea lecțiilor și asigură securitatea profesorilor în timpul orelor.

„Educația include mai multe activități. Avem programul de alfabetizare pentru deținuții care nu știu nici să scrie, nici să citească. O altă formă de învățământ este instruirea gimnazială pentru minorii care nimeresc în detenție. Instruirea gimnazială se desfășoară și în izolatoarele de urmărire penală, cu deținuții care sunt în faza de urmărire penală și cu deținuții transferați în penitenciarul pentru minori. De asemenea, avem și instruirea profesională care se face doar în penitenciare. Scopul nostru este să reeducăm și să resocializăm persoanele deținute. Ne dorim ca, atunci când se va reîntoarce în societate, deținutul de azi să poată reveni la o viață normală. Dacă are nevoie de o specialitate pe care n-a putut s-o obțină până a fi condamnat, atunci el sau ea o poate obține aici. Ulterior, la eliberare, se va putea resocializa mai ușor și va avea șanse mai mari să găsească un loc de muncă”.

Potrivit ANP, în anul de studii 2019-2020 au fost înmatriculați la studii profesionale 538 de deținuți, iar 94 de deținuți minori au beneficiat de instruire gimnazială. După absolvirea gimnaziului, deținuții și deținutele își pot continua studiile de instruire vocațională și au de ales între 18 meserii oferite de 11 şcoli profesionale, afiliate închisorilor. La final, cei înscriși la studii pot obține diplome de electrician/ă, tencuitor/oare, sculptor/ă în lemn, brutar/ă, croitor/croitoreasă, frizer/frizeră etc. Un avantaj pentru absolvenți este că în certificatul de studii/specialitate nu este menționat că a obținut diploma în penitenciar.

Educația după gratii îi reintegrează social pe deținuți

Experta în drepturile omului, Ana Racu, membră a Comitetului ONU împotriva torturii, spune că asigurarea securității deținuților și reintegrarea socială a acestora sunt două din obiectivele majore ale sistemului de penitenciare.

„Educația reprezintă fundamentul procesului de reintegrare socială, iată de ce este atât de importantă, e puntea pe care cel izolat pe o perioadă poate reveni acasă mai instruit. Prin intermediul programelor de instruire, fie că este vorba de școlarizare generală sau de orientare profesională, educația contribuie la creșterea nivelului de cunoștințe, formare de abilități și atitudini a persoanelor private de libertate. Această oportunitate trebuie explorată. Educația nu e doar un deziderat sau ceva auxiliar mediului carceral, ci un drept consfințit la nivel internațional, prevăzut în tratatele și normele internaționale în domeniul respectării drepturilor deținuților, cum ar fi: Recomandarea Comitetului de miniștri al statelor membre ale Consilului Europei referitoare la regulile penitenciare europene și Normele minime standard pentru tratamentul deținuților adoptate de către Organizația Națiunilor Unite”, spune experta.

Ana Racu le recomandă autorităților să le ofere deținuților oportunitatea de a beneficia și de studii superioare,în special acum, în condiții de pandemie, când unele instituții de învățământ superior desfășoară lecții la distanță sau în regim on-line.

Mariana Jacot,

Asociația Presei Independente

Sursa foto: ANP