Sergiu Rența a fost cel mai tânăr pretendent la funcția de deputat din circumscripția nr. 43 Cahul.

A concurat cu politicieni cu experiență, exponenți ai partidelor cu pondere din Republica Moldova.

A obținut însă, un scor modest. A mizat pe tineri, iar aceștia s-au dovedit a fi extrem de pasivi la alegeri. În opinia lui Sergiu, Moldova se poate dezvolta doar dacă se va produce o schimbare de mentalitate în rândul tinerilor – dacă aceștia vor conștientiza necesitatea implicării în viața politică, pentru a genera schimbarea.

„Multe dintre persoanele de după 40 s-au gândit că acesta-i tânăr, nu va reuși, nu o sa poată să facă nimic… Mai bine să fie aceștia care ne-au furat 20 de ani, pentru că au practică. Am mizat pe votul celor tineri, dar de fapt s-a văzut că tinerii nu prea își exercită dreptul la vot. Ei cred că alegerile sunt un ritual” susține Sergiu Rența.

În circumscripția uninominală nr. 43 Cahul, unde a candidat el, la urne s-au prezentat doar 2182 de alegători cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani. Aceștia reprezintă doar 8,57% din numărul total de alegători. Pentru comparație, numărul votanților trecuți de 70 de ani, din aceeași circumscripție, a fost de 2007.

După alegeri, susține Sergiu, mulți se plâng că bătrânii le-au decis soarta, că aceștia ar fi fost cumpărați.

„Noi, tinerii, putem arăta că putem dezvolta, putem face ca țara noastră să prospere și raionul și orașul. Stimați tineri, veniți să vedeți cum se guvernează în consiliul municipal. Aș sugera tinerilor să se implice mai mult”. 

Bătrânii de peste 71 ani au votat ca și tinerii de până la 25 ani

Scrutinul din 24 februarie 2019 a reprezentat o provocare pentru toți actorii politici, mai ales că partidele urmau să identifice candidați pentru fiecare din cele 51 de circumscripții uninominale create în țară și peste hotare. 

Potrivit datelor CEC, în raionul Cahul la urne s-au prezentat 41438 cetățeni, dintre care doar 3451 (8,33% din totalul de alegători) au fost tineri de până la 25 de ani. 3326 (8,03%) au fost bătrâni trecuți de 71 de ani.

Am discutat despre pasivitatea tinerilor la alegeri cu Angelei Grămadă, originară din raionul Cahul, cercetătoare științifică și președinta ESGA din București, România.

Angela Grămadă: Dezamăgirea este destul de mare, mai ales după 2009

Angela Grămadă consideră că prezența slabă la vot a tinerilor la ultimele alegeri parlamentare, anume în raionul Cahul, se datorează faptului că mulți tineri din Cahul se află la studii în alte localități, inclusiv în afara Republicii Moldova. Un alt factor ar fi demografia. În anii ‘90 s-a înregistrat o scădere bruscă a natalității, iar consecințele electorale ale acelui fenomen le resimțim astăzi.

„Tinerii noștri sunt mult mai dezamăgiți decât aceiași tineri din Ucraina, spre exemplu. Dacă facem o comparație dintre alegerile anterioare și alegerile de acum, în Ucraina au fost mai mulți tineri la vot, pe când în Republica Moldova dezamăgirea este destul de mare - dezamăgire mai ales după anul 2009. Atunci tinerii și-au făcut mari speranțe în privința democratizări societății, iar autoritățile - elita noastră politică, au eșuat în acest sens. Mulți dintre ei (tinerii n.r.) au emigrat împreună cu părinții, iar alții au plecat singuri, la studii sau în căutarea unui loc de muncă. Muți dintre ei au rămas dezamăgiți”, ne-a spus Angela Grămadă.

Dezamăgirea electoratului poate fi sesizată inclusiv dacă analizăm prezența la vot începând cu alegerile parlamentare din 2014 până în prezent. Dacă în 2014 la vot au ieșit 49,56% din alegători – la alegerile din 2019 rata de participare la vot a scăzut cu aproape 8 puncte procentuale, iar cea mai dramatică scădere s-a înregistrat imediat după 2014, la alegerile locale generale. În raionul Cahul s-au prezentat la urne doar 44,47% din alegători, ceea ce reprezintă o scădere cu peste 5% față de alegerile din 2014. 

„Diferența dintre noi și ucraineni este că ei au o cultură civică mult mai dezvoltată după anul 2014, iar noi avem un nivel mai mare de dezamăgire în rândul tinerilor cu privire la potențialul de a schimba anumite procese politice în Republica Moldova”, a comentat Angela Grămadă.

Mihai Cucereanu: Mulți tineri sunt descurajați și cred că votul lor nu mai are nici o valoare

Centrul CONTACT-Cahul a implementat în perioada preelectorală un proiect menit să stimuleze participarea la vot a tinerilor care în acest an urmau să-și exercite dreptul de vot pentru prima dată. În cadrul proiectului, elevii claselor a 12-a au simulat procesul din ziua alegerilor, inclusiv votul și lucrul în cadrul comisiilor birourilor electorale. Din păcate, astfel de activități au fost desfășurate doar în 3 instituții de învățământ.

„Ne-am străduit să venim în aceste instituții pentru tineri cu mai multă informație, mai accesibilă pentru ei ce ține de alegeri parlamentare, de ce este nevoie să participe toți la alegerile parlamentare. Toți spun că fiecare vot contează, dar de ce el contează?”.

Mihai Cucereanu a menționat că participarea slabă a tinerilor la procesele electorale se explică prin faptul că tinerilor li se acordă prea puțină atenție atunci când este vorba de subiecte importante.

„Foarte mulți tineri sunt descurajați și cred că votul lor nu are puterea de a influența, de a schimba ceva. Cel mai dureros este că cel mai mare procent al tinerilor gândesc astfel. Ei nu merg la vot, deși ar putea să-și spună cuvântul și ar putea schimba multe lucruri”, ne-a spus Mihai Cucereanu.

Directorul de proiecte al Centrului CONTACT-Cahul crede că se simte nevoia de a organiza mult mai multe instruiri și simulări a proceselor electorale pentru tinerii din școli, pentru viitorii alegători.

Anul acesta ar urma să aibă loc alegeri locale generale - o altă șansă de a sensibiliza tinerii să iasă la vot, să fie activi și să-și spună cuvântul ca cetățeni cărora le pasă de viitorul lor.

Vitalie Hotnogu