Alegeri Prezidențiale 2020

Alegeri, turul II: ce arată profilurile de integritate ale candidaților

Candidatul Igor Dodon a intrat în actuala campanie electorală având privința sa, în desfășurare, un control al averilor din partea Autorității Naționale de Integritate (ANI).

Anul trecut, ANI a recepționat în total 9 sesizări cu solicitarea să verifice averile președintelui. Controlul încă nu s-a încheiat. De asemenea, la cererea unei deputate, ANI a pornit control și pe numele mamei lui Igor Dodon, care are înregistrate pe numele său mai multe proprietăți. Nici acest control încă nu s-a încheiat. Candidata Maia Sandu nu are controale deschise de ANI, însă este ținta criticilor că ar fi votat pentru acordarea garanțiilor de stat băncilor falimentate în cadrul fraudei bancare din 2014. Aceste informații despre candidați, dar și altele, se conțin în profilurile de integritate realizate de jurnaliștii portalului MoldovaCurata.md  

Integritatea în activitatea politică 

La acest criteriu, jurnaliștii de la Moldova Curată au notat că Igor Dodon, absolvent al Universității Agrare de Stat din Chișinău, după ce făcuse carieră cu Partidul Comuniștilor condus de Vladimir Voronin, a părăsit aceasă formațiune, aderând la Partidul Socialiștilor, pe atunci o formațiune neparlamentară condusă de Veronica Abramciuc. După ce, în 2013, a fost ales președinte al acestui partid, fondatorii au contestat alegerea, însă au pierdut cauza definitiv, în aprilie 2017. 

Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon, a trecut, pe parcursul anilor, prin mai multe episoade de finanțare neclară. La alegerile parlamentare din anul 2014, de exemplu, pe listele de donatori figurau persoane care ar fi donat sute de mii de lei, dar în realitate ele nu avuseseră venituri atât de mari. Unii, cum ar fi Marina Rădvan și Vladimir Odnostalco, deveniți deputați, nu avuseseră un loc de muncă până atunci. Ei nu le-au răspuns jurnaliștilor la întrebarea de unde au avut bani să doneze. Și în actuala campanie electorală au planat suspiciuni, pe lista grupului de inițiativă al candidatului Igor Dodon figurând persoane cu venituri extrem de mici, dar care ar fi donat partidului câte 4-5 mii de lei. Unii dintre ei au refuzat să răspundă la întrebarea de unde au avut bani să doneze, iar alții au spus că îi mai ajută părinții sau au lucrat peste hotare. De asemenea, în septembrie 2016, înainte de alegerile prezidențiale, RISE Moldova a publicat o investigație în care a arătat, cu documente, că firma „Exclusiv Media” SRL, gestionată de deputatul Corneliu Furculiță, a primit un împrumut de 30 de milioane de lei de la o firmă offshore din Bahamas, ale cărei conexiuni ar fi dus în Federația Rusă. Ulterior, în baza unor contracte de împrumut, milioane de lei au ajuns la sponsorii PSRM, unii dintre ei deputați, au arătat jurnaliștii de la RISE Moldova. Procuratura Anticorupție a anunțat, în noiembrie 2019, la solicitarea deputatutului Iurie Reniță, că investighează faptele dezvăluite de RISE în cadrul unui dosar privind spălarea de bani, iar în septembrie 2020 procurorul general Alexandr Stoianoglo a declarat că acesta este „un caz clasic” de spălare de bani și nu unul despre finanțarea ilegală a unui partid. Stoianoglo a spus că au fost audiate 29 de persoane, inclusiv 3 deputați socialiști, și că la acel moment Procuratura Generală aștepta „un răspuns din Elveția”, necesar pentru continuarea investigației.

La criteriul „Integritatea în activitatea politică”, Maia Sandu are o istorie mult mai scurtă. Ea a apărut în viața politică din Republica Moldova în vara anului 2012, când a fost propusă de Partidul Liberal Democrat la funcția de ministru al Educației în Guvernul Iurie Leancă. Absolventă a Academiei de Studii Economice din Moldova, apoi a Universității Harvard din SUA, a condus Ministerul Educației timp de trei ani, apoi după schimbarea guvernării, a fost propusă, tot de PLDM, la funcția de prim-ministru, însă nu a fost acceptată. În luna mai 2016, a înregistrat Partidul Acțiune și Solidaritate. Nu a fost implicată în episoade de finanțare neonestă a formațiunii.

Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale

În declarația de avere depusă la ANI pentru anul 2019, Igor Dodon indică salariul său și al soției, un teren și o casă de locuit cu suprafața de 422 de metri pătrați. Președintele a indicat și un credit, de 1 477 000 de lei, contractat în 2013. Ziarul de Gardă a scris în anul 2016 că, la dobânda de 8% cu cât a fost luat împrumutul, familia lui Igor Dodon achită lunar în jur de 15 800 de lei, pentru trai rămânând, judecând după veniturile oficial declarate, în jur de 8 mii de lei. Igor Dodon a explicat în presă că acel credit a fost luat pentru cumpărarea casei sale din sectorul Buiucani, care are trei nivele și pe care a cumpărat-o în 2013 cu 140 000 de euro de la o rudă. Tot pentru cumpărarea casei a folosit și banii obținuți din vânzarea apartamentului său cu două camere din Chișinău. În declarația de avere Igor Dodon nu indică nici o mașină.

În ianuarie 2020 Ziarul de Gardă a publicat un articol în care a arătat că în ultimii 15 ani, deși a lucrat numai la stat, Igor Dodon și familia sa s-au odihnit în zone exotice ca Maldive, Seychelles sau Dubai. Președintele a acționat în judecată ZdG pentru lezarea onoarei și demnității. Procesul de judecată e în derulare. Autoritatea Națională de Integritate desfășoară în prezent un control al averilor lui Igor Dodon, control pornit în luna februarie 2020. Într-un răspuns pentru Moldova Curată, ANI informează că în privința actualului președinte au fost depuse în total 9 sesizări privind controlul averii, care au fost conexate într-o singură procedură. Controlul încă nu s-a încheiat.

Și mama președintelui este controlată de ANI. În luna august 2020 deputata Doina Gherman a sesizat Autoritatea Națională de Integritate să verifice veniturile și proprietățile acesteia, întrucât a indicat în declarația de avere pentru anul trecut peste 100 de terenuri agricole, dobândite în anii 2014 – 2018 și un depozit bancar de 153 000 de lei. Doina Gherman a sugerat că acestea ar putea fi proprietăți și bunuri dobândite cu concursul lui Igor Dodon, dar trecute în acte pe numele mamei sale. Deputata a declarat pentru Moldova Curată, în septembrie 2020, că ANI a informat-o că a pornit un control.

Cât privește Maia Sandu, în  declarația de avere și interese personale pentru ultimii doi ani, depusă la Comisia Electorală Centrală (CEC) în octombrie 2020, ea declară venituri salariale totale de peste 162 de mii de lei, 500 de lei românești, onorariu pentru susținerea unei conferințe în anul 2018 și o dobândă de peste 930 de dolari. Candidata are un cont de depozit în SUA, unde a lucrat anterior, în valoare de peste 24 de mii de dolari.Maia Sandu este proprietara unui apartament achiziționat în anul 2003, cu suprafața de 74 de metri pătrați, și a unui autoturism Toyota RAV4. Nu a figurat în investigații jurnalistice privind averile sau interesele. 

Integritatea în gestionarea funcției publice 

Principala acuzație care îi este pusă în față lui Igor Dodon vizavi de exercitarea funcției publice este faptul că ar fi primit bani de la Vladimir Plahotniuc, fostul lider PDM, care, în public, îi era adversar politic. La 18 mai 2020, deputatul Iurie Reniță a publicat un video în care se vede cum Plahotniuc, la o întâlnire privată, îi dă lui Igor Dodon o pungă de plastic, în care Reniță a spus că erau bani. Igor Dodon a comentat că este o ”răzbunare oligarhică”, dar nu a răspuns niciodată la întrebarea „Ce era în pungă?”, deși a fost întrebat de multe ori de către jurnaliști. În luna iunie 2020, Procuratura Generală a anunțat că nu va fi pornită o cauză penală pe faptele din video, deoarece acestea „nu întrunesc elementele vreunei infracțiuni”.

Maiei Sandu, la capitolul ”integritatea în gestionarea funcției publice”, îi este reproșat faptul că a făcut parte din cele două guverne care au votat pentru acordarea garanţiilor de stat pentru cele 3 bănci devalizate în urma fraudei bancare din anul 2014, cunoscută sub numele de „furtul miliardului”. În replică, ea a declarat că la şedinţa de guvern din noiembrie 2014, nu a participat, fiind degrevată din funcţia de ministră din cauza participării sale în campania electorală. Maia Sandu ar fi votat însă pentru acordarea celui de-al doilea credit de urgenţă, deşi, conform stenogramei făcute publice de premierul de atunci Pavel Filip, inițial s-a opus.

Jurnaliștii de la Moldova Curată au verificat și dacă numele celor doi candidați figurează în cauze penale sau contravenționale. Nici unul dintre ei nu are deschise astfel de cauze. Profilurile complete ale candidaților le puteți găsi pe portalul MoldovaCurata.md. 

Pentru mai multe detalii accesați portalul MoldovaCurata.md, rubrica „Cunoaște-ți candidatul!” (sub-rubrica „Alegeri prezidențiale”)

Autor: Viorica Zaharia

Profilurile sunt realizate cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova